Între aniversările UNESCO din acest an este şi aceea a marelui prozator austriac - de origine cehă -, Franz Kafka, de la a cărui naştere se împlinesc 24 de luştri (n. 3 iulie 1883). "Unul din cei mai mari stilişti ai prozei germane" (Fritz Martini), a exercitat o influenţă covârşitoare asupra literaturii mondiale postbelice. În scurta lui viaţă - a trăit doar 41 de ani -, zbuciumată şi dramatică, a publicat doar patru volume de nuvele: Verdictul (1916), Metamorfoza (1916),Colonia penitenciară (1919) şi Un artist al foamei (1924). Celebrele sale rmane - care au revoluţionatformulele prozastice postkafkiene - au apărut postum, după cum urmrează: Procesul (1925), Castelul (1926), Amerika (1927). "Cititorul este aproape siderat de viziunile halucinante, groteşti şi stranii ale acestora, scriitorul îmbinând realul cu fantasticul, absurdul cu logicul, într-un context menit a configura parabolic condiţia tragică a omului. Un om urmărit de frică, de nelinişte, de o vină pe care nu şi-o cunoaşte, strivit şi anihilat de societatea birocratică. Formula sa artistică reuneşte într-o sinteză personală elemente de expresionism şi suprarealism, creând o atmosferă obsedantă şi apăsătoare, de implacabilă captivitate umană." Au mai apărut, postum, încă trei cărţi,de memorii kafkiene. Este de amintit excelenta monografie "Kafka", a regretatului eseist şi critic literar Radu Enescu.