Importanţa pe care alegătorii o dau votului spune multe despre sănătatea civică a unei ţări, iar cei care speră la o prezenţă mai mare la urne trebuie să aibă în vedere nu doar ceea ce îi motivează pe electori să voteze, ci şi ceea ce îi împiedică să o facă. Când doi se bat, cine mai câştigă? Într-un studiu publicat în Jurnalul American de Ştiinţe Politice, psihologul John Krosnick şi colegii săi au analizat alegerile din 1972 până în prezent şi au descoperit că antipatia puternică resimţită de alegători faţă de cel puţin unul dintre candidaţi este un factor important care influenţează prezenţa la vot. Dar, dacă îţi plac ambii candidaţi, eşti mulţumit oricum şi, astfel, este mai puţin probabil ca oamenii să îşi exprime opţiunile electorale, afirmă cercetătorul Krosnick. Altfel spus, dacă îţi plac candidaţii, nu te duci să-i votezi. Potrivit "Psihologia Azi", şi în cazul alegerilor din 28 noiembrie există această variabilă, tradusă prin percepţia unor alegători potrivit căreia "oricum, tot cei de la putere vor ieşi". "Dar această percepţie arată neapărat că este mai puţin probabil ca oamenii să se prezinte la urne?", se întreabă sursa citată, adăugând că "răspunsurile la această întrebare sunt amestecate". "Având în vedere faptul că, şi în România, alegerile de anul acesta sunt foarte strânse, va fi interesant de corelat acest lucru cu procentul prezenţei la urne pentru a vedea dacă, la noi în ţară, predicţiile strânse cu privire la şansele candidaţilor determină prezenţa la vot sau absenteismul la urne", scrie "Psihologia Azi". De la vorbe la fapte "Institutul Naţional pentru Studii de Opinie şi Marketing arată că intenţia de participare la vot, anunţată în sondaje, rămâne întotdeauna la nivelul declaraţiei de intenţie a respondenţilor, participarea fiind întotdeauna mai mică", scrie sursa citată. Potrivit "Psihologia Azi", acest lucru înseamnă că, deşi în jur de 80 la sută din electorat se declară dispus să meargă la vot, aşteptările privind prezenţa la urne trebuie să fie mult mai rezervate. De altfel, "aceasta este o concluzie universal valabilă pentru cifrele prezentate şi în campania pentru alegerile locale de institutele de sondare a opiniei publice", adaugă sursa citată. În România, prezenţa la urne la alegerile generale a fost mai mare decât cea la alegerile locale, aminteşte publicaţia citată, apreciind că este de aşteptat ca o astfel de situaţie să apară şi în anul 2004. "Deci, conform acestui raţionament, ne putem aştepta la o prezenţă de aproximativ 65 la sută", mai scrie publicaţia menţionată. Între indecizie şi comoditate Potrivit sursei citate, între cei care nu s-au decis cu cine să voteze s-ar afla electoratul feminin, persoanele care merg prima dată la vot la alegerile generale (segmentul de vârstă 18-22 de ani), dar şi cei cu nivel scăzut de pregătire. În final, comoditatea joacă un rol important, susţin psihologii, arătând că, dacă secţia de votare se află departe de casă, şansele de participare la vot sunt mai slabe. Un studiu realizat de cercetătorul politic american Henry Brady (de la Universitatea din California) arată că este mult mai probabil ca oamenii care locuiesc aproape de locurile de vot să se prezinte la urne, în comparaţie cu cei care locuiesc mai departe. "Chiar şi un sfert de milă (400 de metri - n.r.) poate face diferenţa", afirmă psihologul. Pe cuvânt de alegător Alţi psihologi sunt interesaţi să afle cum pot fi oamenii convinşi să iasă la vot. De exemplu, o echipă interdisciplinară de cercetători de la Centrul pentru psihologie politică de la Universitatea din Minnesota a realizat un studiu după un experiment al mişcării de tineret "Aduceţi voturile", în timpul campaniei prezidenţiale din 1996 din SUA. Organizaţia americană de tineret a cerut, în decembrie 1995, votanţilor nou-înregistraţi să completeze o carte poştală, în care să promită că vor merge la vot şi pe care le-au trimis-o înapoi prin poştă cu două săptămâni înainte de alegeri. Tinerii au trimis altor potenţiali votanţi o carte poştală în care să completeze, cu ce cred ei de cuviinţă, fraza "Voi vota pentru că??.". Cercetătorii au sugerat că un angajament scris sau oral creşte probabilitatea ca o persoană să manifeste un anumit comportament, cum ar fi prezenţa la urne. Autorii studiului au ajuns la concluzia că oamenii care primesc înapoi dovada propriei promisiuni merg la vot într-o proporţie mai mare decât cei care primesc al doilea tip de carte poştală. Explicaţia acestui fenomen? Potrivit celor care au realizat studiul, primii vor avea un sentiment mai puternic de angajare decât cei care au primit cartea poştală cu fraza de completat şi care, cel mult, ar putea găsi astfel un motiv să meargă ori nu la urne.