Pe ordinea de zi a ultimei ședințe a Consiliului Local Beiuș s-a aflat și „Proiectul de hotărâre privind însușirea variantei finale a proiectului de stemă a Unității Administrativ-Teritoriale - Municipiul Beiuș, județul Bihor”.

Inițial, au fost trei variante de stemă, acestea fiind supuse dezbaterii publice la 18 septembrie, prilej cu care profesorul de istorie Dan Ispas a explicat participanților conținutul simbolic al fiecăreia și, în cele din urmă, a fost aleasă prima variantă.
La fel s-a procedat și în Consiliul Local, cele trei variante fiind analizate cu prilejul ședințelor comisiilor, precum și în plen. Profesorul Dan Ispas a arătat motivele pentru care varianta optimă este cea cu trei simboluri: cartea deschisă, de aur, care arată tradiția seculară a învățământului beiușean; rozeta de aur, simbol al unuia dintre principalele meșteșuguri din urbe și anume prelucrarea lemnului, care face trimitere la una dintre caracteristicile Beiușului, aceea de centru meșteșugăresc și apoi industrial; fântâna heraldică albastră, care se referă la bogățiile subsolului, în special la apa geotermală, de care se leagă dezvoltarea prezentă și viitoare a municipiului Beiuș. Celelalte două variante au fost respinse deoarece cuprindeau simbolul capului de bour, cu trimitere, în opinia realizatorilor proiectelor de stemă, la una dintre ocupațiile principale din zonă, creșterea animalelor. Profesorul Ispas a precizat că este în discuție stema unui oraș cu o vechime atestată documentar de aproape șapte secole și nu a unei regiuni, prin urmare creșterea animalelor nefiind reprezentativă în cazul de față. Consilierul local a mai subliniat că nu ar fi fost normală evocarea creșterii unor animale domestice prin simbolul unui animal sălbatic, precum a fost bourul, oricum, dispărut de câteva secole de pe teritoriul românesc!
Cât privește cromatica noii steme a Beiușului, aceasta este, de asemenea, în deplină consonanță cu caracterul românesc al urbei, culorile sale fiind roșul, aurul, albastrul și argintul. Desigur, scutul triunghiular, cu marginile rotunjite, este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn având cinci creneluri, simbolul statutului de municipiu al Beiușului.
În cele din urmă, varianta propusă de profesorul Dan Ispas a primit votul unanim al colegilor săi consilieri locali, devenind noua stemă a municipiului Beiuș.