18.267.634 de cetăţeni români cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, mâine, 25 noiembrie, pentru alegerea celor 35 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European şi pentru a se pronunţa în privinţa votului uninominal. În Bihor, pe listele electorale permanente figurează 504.701 persoane, din care 190.449 sunt din Oradea. Alegerile europarlamentare se vor desfăşura în 626 de secţii de votare, din care 138 în Oradea, acelaşi număr de secţii fiind organizate şi pentru referendum.

Secţiile, deschise între 7.00 şi 21.00
Potrivit judecătorului Ionel Olah, preşedintele Biroului Electoral Judeţean pentru alegerile europarlamentare, spaţiile pentru referendum vor fi delimitate de cele pentru alegerile europarlamentare. În organizarea proceselor electorale sunt implicate peste 4.500 de persoane, membre ale secţiilor de votare şi ale Biroului Electoral Judeţean. De asemenea, 427 poliţişti, 150 jandarmi, 60 de poliţişti de frontieră, 74 elevi ai Şcolii de subofiţeri "Avram Iancu" şi 177 cadre ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă vor ajuta la paza secţiilor de votare şi în menţinerea ordinii publice. Legea 33 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European stabileşte că, pe lângă alegătorii resortisanţi, la votul din 25 noiembrie se vor putea prezenta şi alegători comunitari. Potrivit legii, prin alegător comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în România. Prin includerea alegătorilor comunitari, numărul alegătorilor care sunt înscrişi în listele electorale pentru alegerile europarlamentare va ajunge la 18.267.639, cu cinci mai mult decât numărul alegătorilor din listele permanente de la referendum. Prevederile legale stabilesc că persoanele omise din listele electorale permanente vor fi trecute, în ziua scrutinului, în listele suplimentare dacă se vor prezenta la secţiile de votare de domiciliu şi vor dovedi, cu actele de identitate, că domiciliază pe raza respectivelor secţii de votare. Pe listele suplimentare vor fi înscrise, de asemenea, persoanele care votează în altă localitate decât cea de domiciliu. Secţiile de votare vor fi deschise la ora 7.00 şi se închid la ora 21.00.


Prezenţă de 50%+1 pentru ca referendumul să fie validat

Aproximativ 9.150.000 de cetăţeni cu drept de vot ar trebui să se prezinte la urne pentru ca referendumul privind introducerea votului uninominal majoritar în două tururi pentru alegerea membrilor Parlamentului, să fie validat. "Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi" este întrebarea la care ar trebui să răspundă favorabil peste 4,5 milioane de români cu drept de vot pentru ca susţinerea populară pentru acest tip de scrutin să fie validată de Curtea Constituţională. Numărul exact de voturi necesar pentru validarea referendumului din 25 noiembrie va putea fi, însă, cunoscut abia după încheierea votării şi centralizarea voturilor, respectiv după stabilirea numărului celor omişi din listele electorale permanente, care la referendumul anterior au depăşit 88.000. Potrivit legii, referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, absenţa din Legea privind referendumul a sintagmei "lista electorală" făcând necesară adoptarea unei hotărâri de interpretare de către Biroul Electoral Central. Membrii BEC au stabilit că buletinul nu va fi considerat nul dacă, deşi ştampila depăşeşte latura pătratului, opţiunea votantului este evidentă. Pentru evitarea fraudării proceselor de votare a fost menţinută prevederea de la ultimul referendum din primăvară de a nu se organiza secţii de votare în gări sau aerogări. Totodată, pentru a preveni turismul electoral, cei care nu vor vota la secţiile de pe raza de domiciliu, vor fi condiţionaţi de completarea unei declaraţii pe proprie răspundere unde se va specifica faptul că nu au mai votat în acelaşi scop. În vederea asigurării fluenţei procesului electoral, au fost tipărite astfel de declaraţii, în format tipizat.
Reamintim că votarea de două sau mai multe ori reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, tentativa fiind şi aceasta pedepsită.


Uninominalul lui Băsescu

Votul uninominal majoritar, propus de Traian Băsescu şi asupra căruia românii sunt chemaţi să se pronunţe în 25 noiembrie, face ca partidele să mai poată participa la alegerile parlamentare cu liste, candidaţii urmând să îşi aleagă un colegiu pe care doresc să îl reprezinte în Legislativ. Parlamentarii ar urma să fie aleşi precum primarii: cel care obţine în colegiul în care candidează jumătate plus unu dintre voturile valabil exprimate devine parlamentar. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu cumulează această majoritate absolută, primii doi clasaţi, în ordinea voturilor primite, vor participa la un al doilea tur de scrutin. Într-un astfel de caz, va fi declarat ales cel care va întruni numărul cel mai mare de voturi. În acest sistem, voturile exprimate în al doilea tur pentru candidatul care nu a obţinut mandat nu se redistribuie. Delimitarea colegiilor s-ar putea face prin realizarea unui raport de 2 la unu între deputaţi şi senatori, astfel încât unui mandat de senator să îi corespundă două mandate de deputat, acest fapt făcând ca două "colegii de deputaţi" să poată trimite în Parlament un senator. De altfel, preşedintele Traian Băsescu a declarat că, prin introducerea votului uninominal majoritar în două tururi de scrutin, pe care el îl susţine, România va avea 120 de senatori şi 240 de deputaţi, ceea ce înseamnă o reducere cu 30% a numărului de parlamentari. În prezent, deputaţii şi senatorii se aleg în circumscripţii electorale, pe bază de scrutin pe listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, precum şi pe bază de candidaturi independente. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori, iar pentru Senat această normă este de un senator la160.000 de locuitori. Aceasta însemnă că fiecare 70.000 de locuitori sunt reprezentaţi în Parlament de un deputat, iar un senator este reprezentantul în Parlament al unui număr de 160.000 de locuitori.
Actualul mod de scrutin pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de tip proporţional, pe bază de liste, şi are avantajul că asigură reprezentarea în Parlament a principalelor partide politice, cu condiţia ca acestea să fie sprijinite de mai mult de 5 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot. Dezavantajul principal al acestui sistem electoral este că populaţia trebuie să voteze liste şi nu persoane, liste care sunt stabilite de partide după criterii mai mult sau mai puţin obiective.