Nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor decât străvechile sale tradiții și obiceiuri. Călătorul străin care ne vizitează țara va fi surprins să descopere în România un loc plin de legende, mituri și tradiții, perenizate  de-a lungul secolelor. În zilele noastre se vorbește despre promovarea și conservarea tradițiilor populare, care fac parte integrantă din ființa noastră națională. Oare se face suficient?

Considerăm că nu, deși la nivelul județelor ființează instituții cu numele și scopul promovării și conservării acestor tradiții. Activitatea concretă pe care o desfășoară doi-trei angajați, unii fără studii de specialitate și cu un buget sub limita necesităților și a obiectivelor urmărite, nu dă rezultatele scontate. Modernizarea vieții pe baza tehnologiei moderne și influențele din vest au schimbat radical componența și preocupările populației rurale, care renunță la tradițiile și obiceiurile străvechi și se adaptează la viața urbană. Localitățile rurale se urbanizează, tehnologia modernă ia locul vechilor  activități cultural-educative legate de obiceiuri și tradiții laice și religioase. Odată cu dispariția actualei generații de bătrâni, va dispărea și bogatul tezaur al culturii populare. Lipsa unei educații care să se promoveze aceste virtuți  și nestemate creații populare a întrerupt legătura tineretului cu elemente ale identității noastre naționale. De la o anumită vârstă tinerii refuză să îmbrace costumele naționale, chiar şi în spectacole, ignorând cântecul și dansul popular. Acest preambul l-am făcut în scopul revizuirii și introducerii în programele școlare a unor discipline adecvate acestui nobil scop, ca parte integrantă a istoriei noastre naționale. Apreciem preocuparea cadrelor didactice din școlile în care elevii sunt educați în acest spirit, pentru a deveni păstrători ai acestui nesecat tezaur al culturii populare. Cu atât mai lăudabile sunt activitățile organizate în școlile de la oraș, ai căror elevi au mai puțină tangență cu tradițiile și datinile populare. O astfel de activitate s-a desfășurat recent la Biblioteca orășenească „Octavian Goga” din Aleșd, în organizarea Liceului Teoretic „Constantin Șerban”, făcând parte din calendarul activităților prilejuite de Zilele Școlii, reprogramată din motive obiective.  Activitatea se încadrează în acțiunile educative de coexistență și multiculturalitate între români și grupurile etnice ce alcătuiesc populația școlară din Aleșd. Tematica activității a fost promovarea obiceiurilor și a tradițiilor populare românești, maghiare, slovace și rrome, în cadrul unei șezători, întâlnită la toate etniile. Gazda șezătorii a prezentat alternativ momentele artistice fiecărui grup etnic, păstrând specificul său. Cele patru locații au fost împodobite cu obiecte specifice de uz casnic, costume populare și lucrări de artizanat, covoare, șterguri cu motive populare. Șezătoarea reprezintă, pentru toate etniile, un loc de adunare, distracție și muncă, iar obiceiurile practicate cu acest prilej diferă în funcție de anotimp sau sărbătoarea religioasă. Ca obiceiuri comune tuturor etniilor s-au ales: torsul, țesutul, brodatul, împletitul pănușului de porumb, însoțite de cântece specifice fiecărei etnii. Nu au lipsit glumele, farsele și dansul. Interculturalitatea este vizibilă în cadrul familiilor mixte, care au împrumutat reciproc obiceiuri și datini. Nu au lipsit la această șezătoare produse culinare specifice. Reușita acestei manifestări se datorează contribuției unor părinți și a profesorilor: Morong Ana, Bucșias Levente, Ciavoi Andreea, Barabaș Carmen, coordonați de Vâșcă Viorica. Din partea rromilor a participat echipa de dansuri, coordonată de consilierul Balog Madona. Manifestarea  va deveni o activitate de tradiție, își va extinde aria de datini și tradiții specifice din bogatul tezaur al culturii populare românești, maghiare, slovace și rrome.