"Veneau ţăranii români de pe Murăş şi Târnave, veneau mărginenii din partea Sibiului cu căciulile lor mari, rotunde, muntenii din Ţara Haţegului cu înfăţişarea lor de daci chipeşi şi pletoşi, maramureşeni cu sumane de lână, olteni sprinteni cu cioareci albi şi toţi de pe valea Someşului şi a Crişurilor, curgeau mereu în cete albe, cântând, chiuind şi fâlfâind steagurile". (Gheorghe Tulbure, Praznicul unirii neamului, Oradea 1919)

În preajma zilei 1 decembrie 1918, românii bihoreni s-au mobilizat exemplar pentru a participa la Marea Adunare Naţională Română de la Alba Iulia. Greutăţile pe care trebuiau să le depăşească erau imense. Se confruntau cu ostilitatea forţelor socialiste de la Budapesta care controlau Ţara Crişanei, iar autorităţile administrative ungureşti din oraşe sau comune puneau piedici oricăror demersuri pe care românii şi le-au propus. Au existat nenumărate provocări din partea jandarmilor unguri, a gărzilor bolşevice care deja luaseră fiinţă în Salonta şi Oradea, precum şi a unor elemente paramilitare civile constituite din rândul populaţie maghiare.
Înainte de a purcede la drum către Alba Iulia, reprezentanţii românilor transilvăneni au adoptat la Oradea Mare actul prin care îşi declară independenţa. La 12 octombrie, Partidul Naţional Român din Transilvania adoptă Declaraţia de independenţă, redactată de Vasile Goldiş, "în virtutea dreptului naţional al fiecărei naţiuni de a dispune de ea însăşi". Şase zile mai târziu, această Declaraţie este citită în Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida-Voievod, eveniment ce a stârnit panica autorităţilor care şi-au dat seama că au pierdut partida. În tot acest timp, când Imperiul Austro-Ungar intra în disoluţie, Iuliu Maniu era la Viena unde concentra 70.000 de soldaţi transilvăneni din armata austro-ungară, cu care se îndreaptă spre Transilvania, după ce pune ordine în capitala imperială cuprinsă de haos. În şedinţa Comitetului executiv al C.N.R. din Oradea şi Bihor, din 20 noiembrie 1918, s-a anunţat faptul că Marea Adunare Naţională va avea loc la Alba Iulia în 1 decembrie 1918, la care "vor lua parte toate straturile neamului românesc din Ardeal şi Ungaria."

Alegerea delegaţilor bihoreni

În "Viaţa politică a românilor bihoreni 1849-1919", prof. univ. dr. Viorel Faur explică pe larg cum au decurs alegerile delegaţilor. Pentru ca ele să se desfăşoare în conformitate cu instrucţiunile primite, în şedinţa din 22 noiembrie a Comitetului executiv din Oradea au fost stabiliţi militanţii care urmau să conducă adunările elective. De reţinut că toţi cei desemnaţi erau avocaţi sau notari, deci buni cunoscători ai legilor.
În cele 12 adunări de alegeri, desfăşurate între 24-27 noiembrie 1918, pe baza votului universal, practicat pentru prima dată în Bihor, au fost aleşi 60 de delegaţi, aşa-zis oficialii, care au primit mandate de reprezentanţi ai tuturor românilor din această parte a spaţiului românesc, pentru a vota unirea cu România. Într-un interviu acordat, în 27 noiembrie, ziarului "Nagyvaradi Naplo", dr. Aurel Lazăr afirmă fără echivoc că: "Noi vrem unirea cu România... Trebuie ca toate teritoriile locuite de români să se unească şi unitatea aceasta să hotărască ce formă de organizare statală să adopte". La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia vor lua parte, atrăgea atenţia militantul naţional, pe lângă delegaţii aleşi, "preoţii, învăţătorii şi însuşi poporul", adică ţăranii din satele Bihorului, exemplificând: "Circumscripţia Aleşd o voi reprezenta eu, împreună cu un preot şi trei agricultori. Acordăm atenţie reprezentării în rândul delegaţilor a celor mai de jos pături sociale."

O impunătoare delegaţie

Cea de-a doua categorie a delegaţilor la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au fost delegaţii de drept, ca reprezentanţi ai instituţiilor ecleziastice, şcolare, culturale şi economice. Astfel, instituţiile respective au trimis 17 delegaţi, societăţile culturale - 16 delegaţi, instituţiile de învăţământ - 4 delegaţi, studenţii români la Academia de drept din Oradea - 2 delegaţi, gărzile naţionale române - 3 delegaţi şi reuniunile economice româneşti - 3 delegaţi. Delegaţii de drept din Bihor, un număr de 45, au sporit considerabil rândul delegaţilor aleşi, totalizând împreună 105 reprezentanţi. "Faţă de informaţiile intrate până acum în circuitul ştiinţific, recentele investigaţii documentare ne-au furnizat date interesante şi utile depistării unui număr de 26 de delegaţi supleanţi, ai Consiliilor Naţionale Române şi ai unor instituţii culturale româneşti, ai plaselor şi satelor bihorene. Datorită împrejurării că defileul Crişului Repede - pe unde trecea drumul cel mai scurt spre Alba Iulia - se afla sub controlul trupelor ungare, românii din cercul Aleşd, care cunoşteau bine această situaţie, pentru a fi siguri de faptul că unii dintre delegaţii lor vor ajunge la destinaţie, au ales odată cu cei cinci delegaţi oficiali şi patru delegaţi supleanţi, caz unic în tot Bihorul", scrie profesorul Faur. Făcând suma tuturor delegaţilor (60 delegaţi aleşi, 45 delegaţi de drept şi 26 delegaţi ai organismelor amintite), constatăm că au atins cifra de 131, deci bihorenii au trimis la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 o impunătoare reprezentanţă naţională. Totuşi, numărul celor care au plecat în acele zile înspre Alba Iulia este mult mai mare. Pe lângă delegaţii aleşi sau de drept, au existat zeci, poate sute de bihoreni care au plecat înspre oraşul unirii pe cont propriu. "Cercetările întreprinse de noi au avut drept finalitate identificarea a 101 bihoreni care au plecat din proprie iniţiativă la Alba Iulia, în total deci 232 de persoane. Această cifră este confirmată documentar, dar, după opinia noastră, reflectă parţial participarea bihorenilor la eveniment", susţine profesorul Faur.
În acelaşi ziar unguresc amintit se publica pe 30 noiembrie 1918 o ştire din care cităm: "Ieri, înainte de masă, din Gara Oradea ... sub conducerea dr. Vasile Chivari, din Comitatul Bihor au plecat 200 de români la Adunarea Naţională de la Alba Iulia. Nu au primit un tren special, în schimb s-au anexat la tren patru vagoane. (...) Astăzi, înainte de masă, un nou grup va pleca spre Alba Iulia."

Bihoreni în Marele Sfat şi Consiliul Dirigent

Din numeroasa delegaţie bihoreană, câţiva reprezentanţi au fost aleşi în Marele Sfat Naţional, Parlamentul românilor ardeleni: Aurel Lazăr, avocat, Oradea; Ioan Ciordaş, avocat, Beiuş; Iuliu Chiş, avocat, Marghita; Andreiu Ilea, avocat, Tinca; Petru E. Pap, protopop, Beiuş; Coriolan Pap, director de bancă, Oradea; Victor Pap, protopop, Holod; Vasile Chirvai, profesor, Oradea. La rândul său, Marele Sfat Naţional a desemnat pe 2 decembrie Consiliul Dirigent, Guvernul Transilvaniei, ambele instituţii având sediul desemnat la Sibiu. Primul guvern al Transilvaniei a fost alcătuit din 15 membri (10 membri din partea Partidului Naţional Român, doi din partea Partidului Social-Democrat din Transilvania şi 3 independenţi), după cum urmează: Iuliu Maniu (PNR), ministru-prezident şi ministru de interne Alexandru Vaida-Voievod (PNR), externe; Ştefan Cicio-Pop (PNR), apărare; Aurel Vlad (PNR), finanţe; Vasile Goldiş (PNR), culte şi instrucţiune publică; Aurel Lazăr (PNR), justiţie; Ioan Suciu (PNR), organizarea şi pregătirea Constituantei (nu a mai avut loc, din cauza împotrivirii autorităţilor de la Bucureşti); Iosif Jumanca (PSDTB), industrie; Romul Boilă (PNR), comunicaţii; Emil Haţieganu (PNR), codificare; Ion Flueraş (PSDTB), sănătate; Victor Bontescu (indep.), comerţ şi agricultură; Vasile Lucaciu (indep.), fără portofoliu, cu misiuni în străinătate; Octavian Goga (indep.), fără portofoliu; Valeriu Branişte (PNR), fără portofoliu.

Intrarea în Alba Iulia

O admirabilă descriere a intrării bihorenilor în oraşul Unirii şi a atmosferei acelei zile a fost lăsată de vicarul Roman R. Ciorogariu în cartea "Zile trăite". "Primire regală, cu discursuri, onoruri militare date de o companie de legionari comandaţi de căpitanul Medrea, purtând eşarfă tricoloră. Tot oraşul pavoazat, am putea spune îmbrăcat în tricolor. Valuri de oameni frământă, sub picioarele lor, noroiul zăpezii topite, aclamări şi ropotul goanei de automobile şi trăsuri umplu văzduhul. Intrăm pe poarta cetăţii pe care a intrat odinioară Mihai Viteazul, sub boltitura temniţei fioroase de unde au fost Horia, Cloşca şi Crişan duşi la roată, iar acum stau de gardă moţii cu priviri aprinse, în sumane moţeşti, cu puşca la umăr şi căciula de miel împănată cu tricolor, iar sus pe bastioane, aceleaşi figuri vii ale legionarilor moţi evocă vedenii din epopeea romană... După noi, ziua, noaptea până în dimineaţa din 1 Decembrie aduc trenuri tixite de români de la Dunărea bănăţeană până în Solnoc-Dăbâca şi din creştetul Bihorului până în creştetul Carpaţilor, într-o pitorească variantă de porturi ţărăneşti. (...) Dar masa poporului din centrul Ardealului vine călare, în căruţe şi pedestru, cu desagii în spate, din depărtări mari, la vestea minunată ce s-a arătat în Alba Iulia. Noaptea e luminată de focuri de bucurie în jurul Albei Iulii, iar în dimineaţa zilei de 1 Decembrie a crescut lavina (avalanşa - n.r.) la mai bine de o sută de mii de suflete cari îşi aşteptau mântuirea."


Ei au votat la Alba Iulia

1. ABRĂMUŢ: Coriolan MANU
2. ALEŞD: Ioan SFÎRLEA, Teodor STANCA, Coloman STUPARIU
3. ALPAREA: George MUDURA
4. Judeţul ARAD: Silviu BEJAN (Arad), dr. Teodor BURDAN (Boroşineu), dr. Sezer ISPRAVNIC (Arad)
5. AŞTILEU: Grigore BODEA, Vasile HOŢUPAN, Coriolan MURSA, Blaga TOMA
6. AUŞEU: Aurel DEJEU
7. BATĂR: Vasile GROZA
8. BEDEU: George MUREŞAN
9. BEIUŞ: Elena ARDELEAN, dr. Nicolae BOLCAŞ, Victor BORLAN, Ioan BUŞIŢA, Ioan CHIDIOŞAN, dr. Ioan CIORDAŞ, dr. Gavril COSMA, Roman CRISTIAN, Ilarie CRIŞAN, dr. Alexandru GERA, dr. Valer HETCO, Elena MUNTEAN, Tina PAP, Camil SĂLĂGEAN
10. BELIU: Aurel GLIGOR, Ioan OCHIŞ
11. BEZNEA: Vasile PUP, Demitrie ŢIEPELE
12. BOROD: dr. Emil LAZĂR
13. BRATCA: Dimitrie CIPLEU (a Ilenii), Pavel DOMOCOŞ (a Fanii), Teodor MANEA, Iosif TRIPON, Florian VEREŞ
14. CĂRĂSĂU: Pamfil OSSIAN
15. CEFA: Alexandru POPTĂMAŞ
16. CEICA: Ioan BUHUŞ, dr. Emil P. GROZDA, dr. Ioan IACOB, dr. Eugen NIECHI, Alexandru POPESCU
17. CHENIZ: Gheorghe CIUBUŞ, Ioan GOIE, Ioan ROCICA, Gheorghe ŞANDOR, Ilie ZACOTA
18. CHIŞLAZ: Ioan POPA
19. CIUMEGHIU: Gavril ROXIN
20. DUŞEŞTI: Ioan TORJ
21. FĂGĂDĂU: Pavel GOVOŞDAN
22. FINIŞ: Gheorghe PĂLCUŢIU
23. GHIGHIŞENI: Lăpădat CIOFLAN
24. GIRIŞU NEGRU: Petru SÎRBU
25. HIDIŞELU DE SUS: Alexandru GOLEA
26. HOLOD: Victor POP, Sezer SĂLĂGEAN
27. HOMOROG: Nicolae COSTA
28. HUSASĂU DE TINCA: Dănilă VICAŞ
29. LEŞ: Ioan BORDAŞ (a Gligori)
30. MARGHITA: dr. Iuliu CHIŞ
31. MĂDĂRAS: Romul BUZILA, Ioan TEOREAN
32. MEZIAD: Teodor CORNEA
33. MICHERECHIU: Teodor PĂTCAŞ, Nicolae ROCSIN
34. NOJORID: Petru CRISTE
35. ORADEA: dr. Iustin ARDELEAN, DR. Ioan BOROŞ, dr. Vasile CHIRVAI, Roman R. CIOROGARIU, Nerva Traian COSMA, Gavril DUDULESCU, dr. Sever ERDELI, Ioan GENŢ, Andrei HORVATH, Nerva A. JERCAN, dr. Aurel LAZĂR, Liviu LAZĂR, Augustin MAGHIAR, dr. Demetriu MANGRA, dr. Savu MARTA, dr. Valer MĂRCUŞ, dr. Gheorghe MICULAŞ, dr. Gregorie PAPP, Traian PĂSCUŢ, Ioan POGAN, dr. Coriolan POP, Andrei POPOVICI, dr. Demetriu RADU, dr. Iacob RADU, Grigorie RIŢIU, dr. George ROXIN, Petru TĂMĂIAN, dr. Nicolae ZIGRE
36. OŞORHEI: George POP
37. PEŞTERE: Ioan GLIGA, Pavel MOTOC
38. PETERD: Teodor POTCAŞ, Alexandru SALA
39. POCOLA: Petru E. PAPP
40. PONOARĂ: Dumitru BRADEA
41. POPEŞTI: Vasile TĂMAŞ
42. RĂBĂGANI: Mihai OCI
43. ROIT: Teodor LUNCAN
44. SALONTA: Moise COŞIU
45. SATUBARBĂ: Ioan CHEREGI
46. SĂBOLCIU: Nicolae MALIŢA
47. SĂCĂDAT: Iosif TĂRĂU
48. SFÂRNAŞ: George PITEANCU
49. SIGHIŞTEL: Atanasie TOADER
50. SÂNNICOLAU ROMÂN: Dimitrie POP
51. SÂNLAZĂR: Graţian HOROGOŞ
52. TĂUT: Vasile TEUCA
53. TILEAGD: Alexandru MUNTEANU
54. TINCA: dr. Andrei ILLE, dr. Aurel PINŢIA
55. TULCA: Dimitrie POPA
56. ŢIGĂNEŞTI: Gheorghe POPA
57. UCURIŞ: Ananie SÎRB
58. VAŞCĂU: dr. Augustin CIURDARIU, Alexandru COROIU, Adrian P. DESEANU, Maxim NONU
59. VECHERD: Ioan BODOR, Victor DOMOCOŞ
60. VÂRCIOROG: Teodor POPOVICIU