Prietenii noştri: Pisica Siameză Deşi unii felinologii susţin că originea lor ar fi în Siam (Thailanda), aceste pisici se întâlnesc şi în alte zone ale Extremului Orient. Se pare că ele ar fi rezultatul încrucişării dintre Birmaneze şi o pisică fără coadă, explicându-se astfel şi faptul că pisicile Siameze au coada scurtă şi cu nodozităţi. Alţii susţin provenienţa rasei Siameze din Abisiniana sau din Albastra de Rusia, bazându-se pe faptul că pisici asemenătoare apar şi în alte ţări, precum şi în arta apuseană de acum 400 de ani. Prima Siameză care a fost adusă în Europa este cea a consulului britanic la Bangkok (1884). Felina veselă şi năstruşnică pătrunde şi în Franţa, în urmă cu 80 de ani, ocupând locul I în ierarhia pisicilor cu păr scurt. Primul standard al rasei a fost publicat în 1892 şi era cu totul diferit de standardul actual, apărut în 1902. Conform acestuia din urmă, Siameza are capul alungit ce se lăţeşte în dreptul ochilor, bot ascuţit cu nas lung, dinţi rezistenţi, dar fini şi frunte teşită. Ochii sunt migdalaţi de culoare albastră sau albastru-safir. Aceştia se înroşesc, atunci când pisica este furioasă sau speriată. Urechile sunt mai late la bază şi au păr în interior, gâtul este subţire, corpul - zvelt, membrele sunt graţioase, dar puternice, ghearele îndoite şi foarte ascuţite. Coada neagră poate fi lungă sau scurtă, în funcţie de varietate şi mutaţiile naturale. Blana mătăsoasă este de obicei deschisă la culoare, dar sunt şi excepţii, însă faţa, capul, extremităţile trebuie să se diferenţieze de restul corpului. Pieptul este aproape alb cu o mică pată în zona ombilicului. Lungimea pisicii de la bot la baza cozii trebuie să fie de 58 de cm şi să aibă o înălţime de 33 cm. De obicei, femela este mai mică cu câţiva centimetri. Un mascul ajunge până la 4,5 kg, iar femela, până la 4 kg. Siameza este o pisică inteligentă, foarte curată, căreia îi plac florile şi parfumurile. Miaună doar atunci când are ceva de spus, în rest fiind "mută". Când vânează, are comportamentul unui câine. Este foarte răbdătoare, şireată şi cu o viteză impresionantă. Este o pisică friguroasă, care are nevoie de aproximativ 20 grade C în apartament, pentru că mai toate bolile le face iarna. Se hrăneşte cu peşte (decongelat, dezosat), orez şi legume fierte etc. Puteţi să-i daţi şi lapte, dar acesta provoacă scaun moale. Gestaţia durează 60 de zile (cu 2-9 zile mai mult decât la alte rase) şi trăsăturile rasei se păstrează pe linie paternă. În afară de Siameza standard, mai există şi alte varietăţi: Siameza cu extremităţi colorate în negru-castaniu, albăstriu-întunecat, liliachiu, marmorată, roşcată şi albă. *** Bonsaii - informaţii generale Bonsai-ul este o formă de artă horticolă iniţiată şi dezvoltată de-a lungul a 2000 de ani. Bonsai înseamnă, atât în limba chineză, cât şi japoneză "copac în ghiveci". Formele, proporţiile şi, la final, armonia creată între natură şi dorinţa pasionaţilor au făcut din Bonsai o artă care s-a răspândit pe întreg globul. Un copac plantat într-un ghiveci devine cu adevărat Bonsai numai după o modelare şi îngrijire atentă. Crengile copacului, care nu corespund imaginii ce se doreşte a fi obţinută, sunt tăiate, rădăcinile scurtate, pentru a fi păstrat compact şi interesant ramificat. Modelarea unui Bonsai durează ani şi ani, dar rezultatul este adesea uimitor. Nu există nişte reguli general valabile de îngrijire a Bonsailor, pentru că fiecare specie în parte are propriile trăsături şi pretenţii. Însă, majoritatea Bonsailor sunt "pierduţi" din cauza udării incorecte. Durata între două udări variază în funcţie de umiditate, tip de sol, mărimea ghiveciului şi condiţiile atmosferice. Dar, în general, ei trebuie udaţi sau stropiţi la 1-2 zile. Se recomandă respectarea unui program de udare: după-amiază târziu, la aceeaşi oră. Însă, ca şi uscăciunea, apa prea multă poate fi şi ea dăunătoare. Pentru ca Bonsaiului să-i meargă bine, solul trebuie să fie umed, nu îmbibat cu apă şi nici uscat. Regulile de fertilizare diferă de la o specie la alta, şi se administrează la 2-4 saptămâni, în perioada de creştere. Trebuie să aveţi grijă ca îngrăşământul să fie folosit pe sol umezit şi niciodată uscat. Primăvara trebuie să transplantaţi copăcelul în alt ghiveci, pentru că are nevoie de sol proaspăt şi suficient spaţiu pentru rădăcini, încât să se poată dezvolta bine. În momentul transplantării, nu lăsaţi rădăcinile uscate şi aveţi grijă să le udaţi la sfârşitul transplantării. Fertilizarea se poate relua după 3-4 săptămâni. Tăierile şi tunderile la Bonsai sunt foarte importante, dar trebuie să aveţi grijă să nu tăiaţi toate crenguţele tinere în acelaşi timp. Crengile se modelează (se răsucesc, se scurtează, se susţin cu sârmă etc.), în funcţie de imaginea care se doreşte a fi obţinută. La momentul potrivit toate aceste "ustensile ajutătoare" se desprind cu grijă pentru a nu răni copăcelul. Dacă doriţi să aveţi un bonsai de interior, puteţi să lucraţi cu următoarele specii: azalee, gardenia sau pin de Norfolk. O azalee altoită şi condusă sub formă de bonsai va fi o încântare! *** Hessa, "dulceaţa" pofticioasă! Hessa este o boxeriţă de 3 ani, cuminte şi extrem de dulce. Nu e mofturoasă deloc, în schimb - pofticioasă cât încape! Iubeşte confortul, dovadă că locul preferat pentru orele după-amiezii (şi pentru siestă...) este tocmai... patul! Restul timpului şi-l petrece primind oaspeţii, alergând după minge prin casă. Numai că, o dată prinsă, mingea e făcută... ferfeniţă. Ce contează însă? Cristina, stăpâna şi prietena Hessei, nu face nazuri şi îi cumpără alta, în definitiv ce nu face un stăpân atent pentru câinele lui?! Nici măcar de certat nu o ceartă, iar Cristina abia mai face faţă cumpărării de mingi. Dar asta e! Merită, zău aşa, căci Hessa este deosebit de afectuoasă şi iubeşte necondiţionat pe toată lumea. Cristina spune că... uneori, chiar şi pe cei care nu o plac. Noi ne întrebăm, însă: există cineva care să nu o placă - chiar de la prima vedere! - pe Hessa?! *** Cum ne alegem robineţii din bucătărie? Fie că sunt vechi sau mai noi, clasici cu rozetă, sau moderni - cu monocomandă, lucioşi sau patinaţi, robineţii din bucătărie trebuie să asigure cantitatea de apă dorită, la temperatura optimă şi... la momentul potrivit. Mulţi dintre cumpărători se orientează în primul rând după preţ, alegând robineţii mai ieftini. O altă categorie, mai restrânsă, face alegerea în funcţie de designul acestora, cei mai puţini fiind cei care opteată pentru calitate. În mod obligatoriu, la achiziţionarea acestora trebuie luate în calcul cel puţin două dintre aceste repere. Şi, am adăuga noi, din ecuaţie nu trebuie exclusă funcţionalitatea. Aspectul este esenţial, întrucât la ora actuală, există numeroase modele de robineţi de bucătărie dotaţi cu accesorii funcţionale suplimentare faţă de modelele obişnuite: unii au ventil de comandă (pentru maşina de spălat haine pe care mulţi o montează în bucătărie), alţii au un cap de duş extractibil sau sunt prevăzuţi cu un sistem baionetă pentru prindere de chiuvetă, lucru ce facilitează enorm atât întreţinerea robinetului, cât şi a chiuvetei. Întreţinerea robineţilor: niciodată armăturile sanitare nu se curăţă cu detergenţi agresivi ce conţin acizi sau baze, alcool sau oţet, cu praf de curăţat care are în compoziţie particule abrazive, sau cu bureţi cu ţesătură metalică. Pentru curăţarea armăturilor sanitare este suficientă spălarea cu detergent de vase obişnuit, limpezirea se face cu apă curată şi ştergerea lor - cu o cârpă moale. Desigur, dacă doriţi ca şi peste doi ani robineţii să fie la fel de strălucitori. Sugestie: alegeţi robineţi monocomandă! În mod sigur, "nostalgicii" vor găsi în magazinele de specialitate robineţi cu aspect retro, cu rozete. Dar, atenţie: în cazul celor de calitate, în interior nu mai sunt obişnuitele garnituri de cauciuc (care după un timp creează probleme), ci cartuşe ceramice din cele mai moderne. Iar dacă punga nu vă permite nicidecum, dar trebuie să cumpăraţi, totuşi, obişnuitul robinet cu rozetă şi garnitură de cauciuc, atunci alegeţi totuşi unul de marcă. De fapt, pentru a evita de la bun început o sumă de eventuale neplăceri, orice aţi cumpăra, nu uitaţi să cereţi vânzătorului şi certificatul de garanţie! *** 10 trucuri pentru dormitorul ideal Un dormitor romantic este pe placul oricui. De aceea, este bine să încercaţi 10 trucuri care îl vor transforma într-un adevărat cuib al dragoste... 1. Cheia este comoditatea. Patul este centrul sau punctul forte al fiecărui dormitor. Iar în orice dormitor care se vrea romantic patul trebuie să fie cât mai mare, cât mai primitor. 2. Culoarea dragostei tale. Alege cerceafurile, păturile şi cuverturile în culorile care îţi creează o stare de spirit bună. Vrei un dormitor cu totul schimbat? Sacrifică-ţi un week-end în care să-ţi zugrăveşti pereţii dormitorului în culorile ce îti sunt pe plac. Cele mai indicate sunt culorile ce luminează camera, cât mai naturale. Alege draperii frumos colorate şi prinde-le la fereastră sau în jurul patului. 3. Aşternuturile luxoase. Aşternuturile de o cât mai bună calitate, din ţesături plăcute la atingere şi culori îmbietoare, sunt necesare într-un loc romantic. 4. Plăcerea pernelor. Îţi place să te aşezi pe un pat moale? Adaugă ceva mai multe perne patului din dormitorul tău. Şi pentru a fi mai interesant, optează pentru mărimi diferite. 5. Anotimpul dragostei. Schimbările ce reflectă trecerea de la un anotimp la altul se impun cu necesitate. Vara - dormitorul va fi mai aerisit, spre deosebire de anotimpul toamnei şi iernii. 6. Parfumul, mirosul. Parfumurile romantice pot crea tema unui dormitor romantic. Lumânările cu diferite arome sau suporturile folosite pentru aromoterapie pot face totul. Preferi mirosul florilor? Păstrează levănţica şi rozmarinul în dulap şi sertare. Pentru un miros plăcut în pat, clăteşte-ţi cearceafurile în infuzie de levănţică. 7. Luminează cu măsură. Evită lumina puternică în dormitor. Aplicele în dreptul patului sau veiozele sunt mult mai indicate. Şi alege o altă culoare decât cea normală: bleo, roz, liliachiu - iată câteva idei! 8. Locul televizorului. Dormitorul este locul în care întreaga ta atenţie trebuie să fie ţintită asupra partenertului, şi a lui - asupra ta. Aşa că aşază televizorul în altă cameră ca să nu vă deranjeze. 9. Lucrurile mărunte care contează... Fă-ţi o cameră cu personalitate. O vază cu flori proaspete, poate un bol cu plante uscate, pozele favorite în rame speciale. Foloseste aceste idei şi caută şi altele, dictate de romantism. 10. Marea evadare! Nu uita, marile evadări se fac în echipă! Aşa vei afla cum vede şi partenerul un dormitor romantic. *** Vreţi să vă faceţi prietenul... celebru? Dacă da - şi noi credem că DA! -, atunci trimiteţi-ne pe adresa redacţiei, pentru pagina Timp Liber, o fotografie a celui care vă dăruieşte, zi de zi, clipe de bucurie. Fie câine, fie pisicuţă, canar, hamster sau orice alt animăluţ, noi aşteptăm fotografia color, împreună cu numele dvs., adresa, numele prietenului dvs. şi câteva amănunte legate de năstruşniciile lui.