"Procesul de informatizare a ministerelor trebuie să se reflecte atât în scăderea birocraţiei, cât şi în reducerea numărului de funcţionari pe anumite segmente", a declarat premierul Adrian Năstase. "Exista o anumită reţinere în unele dintre ministere de a da din oamenii care sunt acolo sau din posturile respective. Nu putem avansa în acest mod, dăm bani pentru informatizare, avem tot mai multe computere, dar oamenii care servesc sistemul rămân la fel. Atunci, ori rămânem cu oamenii respectivi şi nu mai dăm bani pe calculatoare, ori, dacă tot spunem că informatizăm, atunci trebuie să se vadă lucrul acesta şi în debirocratizare şi reducerea numărului de funcţionari pe anumite segmente. Pe oamenii respectivi să-i dăm pe aceste proiecte de tip integrare europeană", a spus Năstase. El a afirmat că această reducere a numărului de personal va permite Executivului să asigure posturi în administraţie pentru tinerii funcţionari pregătiţi pentru momentul integrării în Uniunea Europeană, arătând că numai la Ministerul Agriculturii, de exemplu, sunt necesare circa 3.000 persoane care să faciliteze compatibilitatea de funcţionare între instituţiile româneşti şi cele ale comunităţii europene din domeniu. "Este evident că trebuie să pregătim foarte multe cadre pentru momentul integrării în Uniunea Europeană, când va trebui să avem reprezentanţi în diferite structuri europene. Acest lucru se va realiza, chiar dacă va trebui sa facem reduceri liniare de personal la diverse instituţii ale statului, la diverse ministere", a spus premierul, precizând că acest obiectiv a fost deja îndeplinit parţial, prin transferul a circa 400 posturi la instituţiile care aveau nevoie de personal pentru proiecte de tip european. Premierul Adrian Năstase a participat, sâmbătă, la Roma, la conferinţa interguvernamentală pentru revizuirea proiectului de Tratat constituţional, elaborat de Convenţia Europeană, în care au fost analizate probleme privind postul de ministru al Afacerilor Externe al Uniunii Europene, cooperarea în cadrul politicilor de securitate şi apărare comună, crearea Consiliului Legislativ, componenţa Comisiei Europene. Raportul de ţară - o miză politică Şeful Guvernului s-a referit şi la măsurile adoptate în ultima perioadă de autorităţile de la Bucureşti pentru obţinerea din partea Comisiei Europene a unui raport de ţară favorabil, în principal în ceea ce priveşte statutul de economie de piaţă funcţională, arătând că cel mai important lucru este continuarea reformelor în acelaşi ritm accelerat. "Raportul de ţară reprezintă, până la urmă, o miză politică în relaţia noastră cu Uniunea Europeană. Sunt criterii economice, fără îndoială, dar este, până la urmă, vorba de o percepţie la nivelul Comisiei că reformele economice în România au o dinamică destul de rapidă. Sigur, ne deranjează comparaţia cu Bulgaria, dar seria de rezultate pozitive a acesteia s-a datorat Guvernului anterior, pe mai mulţi ani", a spus Năstase, reamintind necesitatea unor reforme economice continue şi durabile. El a precizat că autorităţile intenţionează să identifice "încă două -trei zone" în care să adopte anumite decizii până la sfârşitul lunii octombrie, în perspectiva raportului de ţară elaborat de Comisia Europeană.