Există şanse ca, în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat, Sinagoga Sion din Oradea, de pe strada Independenţei, să intre din nou în folosinţă. Potrivit lui Felix Koppelmann, preşedintele Comunităţii evreieşti din Oradea, patru instituţii şi-au anunţat până acum intenţia de a transforma clădirea într-una funcţională. Printre ele se află facultăţile de Muzică şi Arte Vizuale. Anul acesta sinagoga împlineşte 127 de ani de existenţă. Cine vrea Sinagoga Sion? "Vom analiza cerinţa fiecăreia dintre cele patru instituţii care ne-au solicitat spaţiul Sinagogii Sion (Muzeul Ţării Crişurilor, Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai", Universitatea Oradea - Facultatea de Muzică şi Facultatea de Arte Vizuale), deoarece ne-ar face plăcere ca cineva se ocupe de această clădire. În final, vom accepta propunerea instituţiei, care are cea mai mare nevoie de spaţiu", ne-a declarat Felix Koppelmann. Contactat telefonic, Mircea Popa, director interimar al Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Şincai", a negat faptul că ar fi existat vreun interes din partea instituţiei pe care o conduce pentru ocuparea spaţiului respectiv. Secţie de istoria evreilor La rândul său, Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, a afirmat că au existat cândva discuţii pe marginea acestui subiect, arătând că, la acea vreme, fusese luată în calcul şi sinagoga de pe strada Primăriei. "Am optat, pentru aceasta din urmă, unde intenţionăm să deschidem o secţie de istorie a evreilor din Bihor, cu expoziţii pe această temă. Nu se ştie când se va finaliza acest lucru, deoarece protocolul este la Bucureşti. Prin urmare nu ne interesează în mod special Sinagoga Sion", a explicat Chiriac. Ultima instituţie interesată de spaţiul clădirii evreieşti este Facultatea de Arte Vizuale din Oradea. Cornel Durgheu, vicepreşedintele Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) şi decanul Facultăţii de Arte Vizuale din Oradea, ne-a mărturisit că, în ceea ce priveşte instituţia pe care o conduce, s-au făcut toate demersurile necesare pentru ca, în sinagoga veche, să fie creat un centru cultural, având ca dominantă o galerie de artă. "Oradea nu are galerie de artă" "Administraţia locală ar trebui să facă tot posibilul pentru a înzestra spaţiul cultural al Oradiei cu o emblematică galerie de artă, pentru ca activitatea expoziţională să fie reprezentată la rang înalt", a precizat Cornel Durgheu. "Am contactat deja Comunitatea evreiască, care a îmbrăţişat ideea, următorii paşi fiind obţinerea aprobării proiectului din partea forurilor Comunităţii Evreieşti din România, atragerea fondurilor necesare din partea autorităţilor locale, precum şi a organismelor private şi de stat", a mai spus interlocutorul nostru. Se pare însă că instituţia cu cele mai mari şanse de a se bucura de avantajele pe care o asemenea clădire impunătoare le poate oferi este Universitatea Oradea, mai precis Facultatea de Muzică. "Cred că evreii, şi nu numai, ar fi mult mai încântaţi să existe acolo o sală de concerte, dată fiind poziţia centrală a clădirii, precum şi capacitatea sălii", a motivat Avram Geoldeş, decanul facultăţii. Ideea valorificării unor monumente, în sensul devenirii lor utile pentru comunitatea orădeană, este bună, de aceea considerăm că este important ca sinagoga să intre în circuit, îndeplinind în viitor o funcţie cultural-artistică, indiferent care instituţie o va lua în stăpânire...