Situaţia critică de la Rafinăria Suplacu de Barcău, care ar putea scăpa de sub control în perioada imediat următoare, l-a determinat pe prefectul de Bihor, Ilie Bolojan, să se implice în rezolvarea crizei. Din păcate, însă, iţele sunt mai mult decât încurcate aici, fapt care ar putea face misiunea prefectului deosebit de dificilă, dacă nu chiar imposibilă. Acţionarii majoritari s-au făcut nevăzuţi În urma refuzului Companiei Petrom de a mai furniza materie primă, Rafinăria Suplacu de Barcău şi-a închis de curând porţile, cei aproximativ 400 de salariaţi rămânând fără un loc de muncă. Din păcate, însă, având în vedere că la ora actuală nici un organism de conducere din cadrul acestei societăţi nu mai este valid, fosta conducere depunându-şi demisia, nu există posibilitatea ca angajaţii să fie disponibilizaţi conform procedurilor legale, astfel încât să poată beneficia de plata ajutorului de şomaj şi eventual de salarii compensatorii. În disperare de cauză, liderii de sindicat au solicitat intervenţia prefectului Ilie Bolojan, care a fost prezent zilele trecute la faţa locului. "Dat fiind că între cele două persoane juridice (n.r. - Petrom şi Petrolsub) sunt nişte relaţii de natură contractuală, eu nu pot interveni direct în clarificarea acestor aspecte. Totuşi, aş putea să contactez părţile pentru a grăbi rezolvarea problemelor cu care se confruntă, însă, din nefericire, acţionarii majoritari ai Rafinăriei nu sunt de găsit", afirma Ilie Bolojan, în cadrul unei conferinţe de presă organizate ieri. Potrivit acestuia, 22% din pachetul de acţiuni este deţinut de Fertinvest Holding (cu acţionari în Insulele Virgine), 21,64% - de Euro House 2000 SRL, 7,55% - de EuroTrading Chemicals şi restul de persoane fizice, multe dintre ele angajate în cadrul societăţii. Un dosar uitat prin sertare timp de patru ani Din informaţiile culese de reprezentantul Guvernului în teritoriu, criza cu care se confruntă Rafinăria datează, în mare parte, din perioada 1996-2001. De fapt, toate aceste aspecte au fost sesizate în 2001 în urma unui control efectuat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Bihor, care a constatat modul defectuos în care s-au derulat anumite contracte ale Rafinăriei, ce au produs pagube enorme sau au condus la neîncasarea produselor livrate, ceea ce a facilitat creşterea datoriilor către Petrom. "Având în vedere că DGFP Bihor consideră că managementul rafinăriei poate intra sub incidenţa legii penale, concluziile controlului au fost trimise Inspectoratului Judeţean de Poliţie şi Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea pentru cercetări. De aici, în acelaşi an, dosarul a fost expediat spre soluţionare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, unde a fost uitat prin sertare până în martie 2005, când a fost restituit, fără nici o soluţie, procurorilor orădeni pentru continuarea cercetărilor. Or, acest comportament nu face decât să vorbească de la sine despre modul ?ticăloşit? în care acţiona fostul partid de guvernământ", a mai adăugat Ilie Bolojan. Risc de poluare Întrucât închiderea porţilor Rafinăriei ar putea atrage şi urmări nefaste de domeniul protecţiei mediului, Prefectura Bihor a luat legătura cu Direcţia Ape-Crişuri, cele două instituţii ajungând la concluzia că se impune înfiinţarea unui punct de lucru permanent în acea zonă. "Dacă reziduurile petroliere de la Rafinărie ajung cumva în Barcău, se poate produce poluare chiar peste graniţă. Acelaşi risc există şi în situaţia în care staţia de epurare nu va mai funcţiona, ceea ce se poate întâmpla curând, având în vedere că nu s-a achitat factura de energie electrică, în cazul unor ploi, bazinele se pot revărsa şi se poate ajunge la poluare", a mai declarat Ilie Bolojan. În cursul zilei de azi, Prefectura Bihor va emite adrese către toate instituţiile statului care pot interveni în soluţionarea acestui caz. În opinia prefectului, dacă starea de incertitudine persistă, rămâne varianta ca ori Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor să solicite declanşarea procedurii de faliment a societăţii, ori alte persoane care se consideră prejudiciate să uzeze de prevederile Legii privind reorganizarea sau lichidarea judiciară.