Numărul persoanelor infectate cu HIV se află în creştere, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului Bihor. Concomitent, în România acţiunile de informare şi prevenire a răspândirii infecţiei sunt în scădere. Din nefericire, infectarea s-a răspândit în rândul persoanelor tinere, cu studii superioare, inclusiv în rândul celor cu studii medicale.

 

Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), în colaborare cu Spitalul Clinic Municipal Oradea, a organizat o conferinţă cu tema „Persoana seropozitivă, o prioritate locală”. La eveniment au fost invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor locale, dar şi specialişti care să-şi poate exprima punctul de vedere cu privire la soluţiile potrivite pentru a spori prevenţia pe plan local. Statisticile arată că în România anului 2011 erau înregistraţi la nivel naţional 10.903 pacienţi infectaţi cu HIV, din care 7.536 în tratament ARV. La finele lui 2015, numărul persoanelor infectate crescuse la 13.766, doar pe parcursul celor 12 luni ale anului trecut fiind infectate 698 de persoane noi. Concomitent, aşa cum explică directorul executiv UNOPA, Iulian Petre, s-a înregistrat „o scădere majoră a programelor de informare şi de prevenire a infectării, scădere datorată neimplicării statului în susţinerea unor astfel de programe”.

La nivelul judeţului Bihor, în anul 2011 erau înregistrate 31 de persoane seropozitive, în timp ce în anul 2015 numărul diagnosticaţilor cu HIV din Bihor a crescut la 79.

Iată, deci, tendinţa, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, este de creştere. Statisticile mai arată că cea mai frecventă cale de transmitere HIV în România este heterosexuală (57% din cazuri), pe locul doi fiind transmiterea prin consum de droguri injectabile (20%), urmată de transmiterea prin relaţii gay (16%) şi cea materno-fetală (2,3%).

 

Creştere alarmantă a infecţiilor în rândul persoanelor educate

 

Dacă analizele de sânge obligatorii au reuşit să aducă riscul transmiterii materno-fetale aproape de zero (bebeluşii fiind trataţi cu succes imediat după naştere), nu acelaşi lucru poate fi spus despre riscul transmiterii HIV în rândul tinerilor heterosexuali, cu studii superioare.

„HIV continuă să evolueze prin schimbarea patternului. Heterosexualiatea este pe primul loc în topul infestărilor, iar nivelul de educaţie pentru sănătate al tinerilor a scăzut alarmant”, a explicat dr. Mariana Fericean, medic epidemiolog, coordonatorul Programului judeţean pentru supravegherea bolilor transmisibile prioritar, HIV-SIDA şi TBC, în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică. „Dacă până acum aveam cazuri de persoane slab educate, acum avem cazuri din rândul persoanelor foarte bine instruite”, a spus dr. Fericean. „Au apărut cazuri inclusiv printre medici. O spun cu durere, optica pe care o au persoanele adulte despre această infecţie este datorată informărilor de pe facebook. Boala este privită ca o banalitate care se poate trata. Se uită că apare rezistenţa, că este nevoie de medicamente mai performante, mai scumpe”, a mai spus dr. Fericean. Medicul a atras atenţia că persoanele infectate nu-şi schimbă stilul de viaţă nici după ce află că sunt seropozitive, unele nedorind să-şi informeze nici măcar partenerul sau partenera de viaţă. „Sunt obligată prin lege să păstrez confidenţialitatea”, a mai spus dr Fericean. Aşa se face că sunt înregistrate şi familii în care toţi membrii sunt seropozitivi.

Specialişti, medici, reprezentanţi ai instituţiilor locale şi ai ONG-urilor, au căzut de acord că este nevoie de campanii de prevenire a răspândirii virsului HIV. O soluţie ar fi introducerea educaţiei pentru sănătate în instituţiile de învăţământ. Abordarea greşită a ideii, în viziunea specialiştilor, a înspăimântat părinţii, care refuză astfel introducerea cursurilor în programa şcolară. Educaţia pentru sănătate, aşa cum s-a specificat în cadrul conferinţei de marţi, 2 august, nu se referă (doar) la ore de educaţie sexuală, ci este adaptată nevoilor şi psihologiei copiilor, începând cu noţiuni elementare de igienă şi alimentaţie.