Era o vreme - şi nu o spunem cu nostalgie - când, ca mod de organizare, dacă ne referim doar la Oradea, exista Serviciul de coşerit. De patru ori pe an venea coşarul (hornarul) şi-ţi bătea în poartă, pentru a curăţa hornurile casei, sau, după caz, pentru a curăţa soba de teracotă. După 1990 - ca în atâtea alte sectoare de activitate - nu a fost să mai rămână nici ce era bun. Pentru că era bun un serviciu de coşerit, fie sub tutela Primăriei, fie a Regiei Autonome Apă-Canal, fie la SC Urbana sau la RER Ecologic. Şi cum n-a fost să fie, coşarii s-au împrăştiat, unii trecând la activităţi pe cont propriu, alţii lipsindu-se de vechea meserie, alţii încercând să se organizeze în societate comercială cu răspundere limitată. O altfel de concurenţă, însă, ca un făcut!, nu-ţi mai iese coşarul în drum, iar dacă ai nevoie de serviciile unui coşar, nu ştii unde-l poţi găsi. Iar în Oradea sunt numeroase gospodării ale căror case au sistem tradiţional de încălzire cu lemne. "Unde sunt hornarii de altădată?" - am fost întrebaţi de foarte multe persoane. "Când mai afli câte unul, prin tot felul de intermediari, fie dai peste un neserios, fie te costă foarte scump serviciul pe care ţi-l face" - avea să ne spună un cititor. Am încercat să dăm şi noi de urma hornarilor şi nu a fost uşor... La fostul RAGCL sunt doar amintiri, la SC Urbana şi RER Ecologic - nu, la Primărie - aşişderea... Până la urmă am aflat că fostul şef al fostului Serviciu de Coşerit, dl Grigore Iepure, a înfiinţat SC ALGRA SRL Oradea. "Da, domnule ziarist, eu sunt, avea să ne zică, am coordonat, cândva, 40 de coşari, dar acum am la firma asta doar câteva persoane şi facem faţă cu greu solicitărilor. Asta-i viaţa!" Fără să facem reclamă firmei de coşerit SC ALGRA SRL Oradea, oferim informaţiile necesare celor interesaţi: pe bază de comandă telefonică (la 41-59-70 sau 0744/10-11-16) se solicită serviciile, iar preţurile practicate sunt de 150.000 lei curăţarea unui coş/etaj şi între 250.000 lei şi 400.000 lei curăţarea unei sobe, în funcţie de mărimea acesteia. Dacă nu ne mai ies hornarii în drum, măcar îi putem chema, telefonic, dacă avem norocul să ştim de ei...