Primăvara din iarnă şi efectele asupra culturilor agricole şi plantaţiilor pomicole Anomaliile climatice ale acestei ierni, cu temperaturi pozitive aidoma începutului de primăvară, dereglează ceasul biologic al plantelor, determinând "reacţii" vegetative, iar pe de altă parte există şi riscul apariţiei, prematur, a diferitelor boli şi dăunători în culturile agricole şi livezi. Un asemenea subiect a fost abordat, ieri, la conferinţa de presă organizată de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (D.A.D.R.) Bihor. Cât priveşte situaţia culturilor agricole înfiinţate în toamna anului trecut, pe o suprafaţă de 108.017 hectare, starea de vegetaţie a acestora este "bună" - a fost calificativul dat de dl ing, Aurel Huniadi, director executiv adjunct al D.A.D.R. Bihor. Concluzia rezultă din raportările specialiştilor D.A.D.R. din teritoriu. Astfel, culturile cerealiere de toamnă sunt răsărite în proporţie de peste 98%, iar procesul de înfrăţire este în proporţie de peste 85%, până acum. Datorită condiţiilor agrometeorologice, rezerva de apă din sol este suficientă şi pentru următoarea perioadă, luându-se în calcul prognoza meteo. Totodată, însă, "regimul termic este şi va fi mai blând, faţă de normal, în ianuarie-februarie, iar precipitaţiile, spre excedentar, în februarie, fapt ce va determina ca masa vegetativă să fie peste normal, ceea ce va duce şi la atacul de boli foliare", a remarcat Aurel Huniadi. Ce e de făcut, în condiţiile menţinerii unui regim termic specific primăverii, nicidecum iernii? Răspunsul l-a dat dl ing. Virgil Itu, director executiv adjunct de la Unitatea Fitosanitară Bihor: "Culturile cerealiere păioase trebuie urmărite îndeaproape, privind starea lor fitosanitară şi trebuie intervenit rapid, când situaţia o impune, pentru aplicarea tratamentelor cu substanţe chimice împotriva bolilor ce apar (sfâşierea sau pătarea frunzelor), dar şi împotriva dăunătorilor, inclusiv a rozătoarelor". De asemenea, se recomandă fertilizarea suplimentară cu azot. În pomicultură, până la această dată, este de părere ing. Virgil Itu, nu există pericolul pornirii în vegetaţie a mugurilor floriferi, deoarece se menţine diferenţe între temperaturile diurne pozitive şi cele nocturne. "La cais, piersic şi cireş ar fi nevoie de 7-8 zile cu temperaturi medii de 6,5 grade Celsius, iar la măr, păr, gutui, de 7-8 grade Celsius. Nu s-a întâmplat aşa", conchide Virgil Itu. Iar de va fi să fie cald, rodirea prematură a pomilor se va face treptat şi, în funcţie de gerurile iernii, paugbele vor fi diferite. oricum, există prudenţă faţă de ce poate urma şi consecinţele economice, în situaţia menţinerii anomaliilor termice de acum. anom10