Centrul Posticum a găzduit, ieri, o dezbatere publică cu tema "Integritatea publică în Justiţie", organizată în cadrul proiectului Caravana Anticorupţie, desfăşurat de Ministerul Justiţiei şi Transparency International România în mai multe oraşe din ţară, printre care şi Oradea.

Deşi la dezbatere ar fi trebuit să fie prezenţi reprezentanţi ai mai multor instituţii publice, la invitaţia organizatorilor au răspuns doar Cristian Monenciu, vicepreşedintele Judecătoriei Oradea, avocatul Lazăr Cutuş, Gabriel Ţica, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului din Oradea, procurorul Tiberiu Sigheartău, din partea DNA, şi Lucia Gligor, de la Registrul Comerţului. Principala problemă dezbătută a fost corupţia în rândul justiţiarilor, modalităţile de combatere a fenomenului sau percepţia populaţiei asupra justiţiei. Potrivit celor prezenţi, magistraţii se confruntă de multe ori cu persoane care nu au cunoştinţe juridice minime, nu apelează la un apărător şi nu îşi cunosc drepturile sau obligaţiile. "Nu e uşor să stabilim contacte în astfel de cazuri. Într-un proces, doar o parte poate să câştige, iar cealaltă, automat, se consideră nedreptăţită şi acuză magistraţii de corupţie", a precizat vicepreşedintele Judecătoriei Oradea, Cristian Monenciu. Pe de altă parte, printre cele mai mari probleme ale sistemului judiciar din România sunt, în opinia magistraţilor orădeni: durata extrem de lungă a proceselor, costul acestora şi formalismul excesiv, din cauza cărora populaţia şi-a pierdut încrederea în justiţie. Nici legislaţia stufoasă, ingerinţa politicii sau a presei în actul de justiţie nu sunt văzute cu ochi buni de oamenii legii bihoreni: "E umilitor pentru mine să văd că în comisia juridică de la Parlament sunt tot felul de ingineri, agramaţi şi incompetenţi. Există o mare influenţă a politicii asupra justiţiarilor, dar, în cele din urmă tot magistraţii sunt blamaţi", a subliniat avocatul Lazăr Cutuş. Cu toate că toţi cei prezenţi la dezbatere au fost de acord că există corupţie în justiţie, magistraţii au precizat că aceste fapte sunt greu de probat, cetăţenii nu fac denunţuri şi refuză să depună mărturie, în timp ce în sistem s-au creat adevărate reţele şi au apărut "purtătorii de şpagă", persoane influente care intermediază mita şi care, având acelaşi interes, se apără reciproc.