Deschiderea oficială a „Zilelor comunei Cetariu” a avut loc vineri, la care au participat reprezentanţii Prefecturii şi ai primăriilor din comunele limitrofe. Fiind însă vorba de o zi de doliu naţional, distracţia a fost ponderată. Din cauza timpului nefavorabil de sâmbătă, toate speranţele organizatorilor s-au îndreptat spre ziua de duminică. Cu soare pe cer sau fără, parada atelajelor, a cailor din Kaba, concursul de obstacole şi concursul vânătoresc au făcut deliciul curajoşilor care au sfidat norii şi au poposit pe păşunea Cetariului. Parada a fost deschisă de călăreţii din Kaba, vestiţi prin vestimentaţia specifică - haină lungă neagră, brodată în culori vii - şi prin abilitatea de a călări, de a executa manevre dificile fără şa. Le-au urmat cavalerii tradiţionali maghiari, husarii, gata oricând să scoată sabia din teacă. Din convoi au mai făcut parte majoretele din trupa ,,Mistique”, din Oradea, elementul modern al serbării, şi tinerii călăreţi, care vor participa în această toamnă la ,,Balul strugurilor”, eveniment care va avea loc în ultima săptămână din septembrie. Punctul de atracţie al paradei desfăşurate pe străzile satului au fost cele douăsprezece atelaje prezente. Nu putem însă şti sigur ce i-a ademenit pe privitorii curioşi, postaţi în rama porţilor. Să fi fost caii frumoşi, atelajele lustruite şi împodobite, costumele tradiţionale sau fetele frumoase care le conduceau. Tinerele au fost îmbrăcate în costume populare de gală, păstrând modelele şi broderiile care se purtau la începutul secolului trecut, ne-a declarat Sztankovics Iuliu, referent cultural la Primăria Cetariu şi iscusit maestru de ceremonii. Întrebându-l pe primarul Vitalyos Barna care sunt principalele beneficii aduse de organizarea unui astfel de eveniment, dânsul ne-a mărturisit că astfel de manifestări reprezintă atât o sursă de relaxare şi divertisment pentru localnici, cât şi o modalitate de-a atrage turişti: ,,În medie, timp de trei zile, Zilele comunei Cetariu atrag 12.000 de turişti, dacă timpul e favorabil". În ultimii ani, turiştii au început să rămână şi peste noapte fie în case particulare, care oferă camere de închiriat, sau la hanul dintre lacuri. Investiţia pe care Primăria şi Consilul Local o face în acest proiect e practic zero, declară primarul Barna, cei 35.000 de lei necesari pentru acoperirea cheltuielilor provenind din sponsorizări. Păstrarea tradiţiei este, de altfel, obiectivul serbărilor săteşti, care, sub denumirea de ,,Zilele comunei”, au prins tot mai mult avânt în ultima vreme. Elementele tradiţionale vin în mod inevitabil la pachet cu formaţii de muzică pop sau dance, machiaje şi accesori actualizate, standuri cu diverse obiecte care împing evenimentul în postmodernitate. Toate, până la urmă, îşi propun să atragă individul din ce în ce mai lipsit de identitate spre valorile strămoşeşti.