În urmă cu 27 de ani, la 4 martie 1977, un cutremur de pământ a zguduit întreaga Românie. Datele oficiale arată că pagubele social-economice suferite au depăşit 2 miliarde de dolari. Au murit 1.641 de persoane, iar alte 11.000 au fost rănite. În total, 33.000 de locuinţe au fost avariate, din care multe distruse complet. Cutremurul din data de 4 martie 1977 reprezintă cel mai cumplit dezastru natural suferit vreodată de români. De-a lungul timpului, şi în Bihor s-au simţit 12 cutremure puternice. Harta activităţii seismice plasează judeţul Bihor în zona 7 de risc. Judeţul este amplasat pe o falie ce pleacă din Iugoslavia, trece prin Banat şi se termină cam în zona Săcueni. Datorită acestui lucru, în Bihor au avut loc nenumărate cutremure, de intensitate mai mică, între care puţine au avut epicentrul în Vrancea. Din datele pe care ni le oferă specialiştii, se aşteaptă ca următorul mare cutremur să se produca între 2006-2016. Oraş ras de pe faţa pământului În data de 4 martie, la ora 21 şi aproape 22 de minute, totul a devenit dintr-o dată nefiresc. Pământul a început să geamă, cutremurându-se, iar blocurile şi toate construcţiile cu mai mult de un nivel au început să se încline ca bătute de vânt. Bucureştiul a devenit, în doar câteva clipe, capitala durerii româneşti, cu peste 1.500 de victime. În momentul producerii cutremurului, transmisiile posturilor de televiziune TVR1 şi TVR2 s-au întrerupt. Sub dărâmăturile clădirilor din Capitală au rămas peste 10.000 de oameni. Din aceştia, 1.641 au decedat, în timp ce alţi 11.000 au fost răniţi. Foarte multe persoane au fost scoase de sub dărâmături după câteva zile. Oraşul Zimnicea a fost aproape ras de pe suprafaţa pământului, câteva sute de oameni fiind scoşi morţi de sub dărâmături. Pierderile materiale s-au cifrat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,4 miliarde în Bucureşti. Primele ştiri, difuzate doar dimineaţa Primele imagini din Capitală au apărut pe micul ecran de abia a doua zi spre seară, iar primele informaţii au fost difuzate la Radio România doar la ştirile de la ora 7:00 în data de 5 martie. Din acest motiv, cei mai mulţi români nu au ştiut despre evenimente decât a doua zi. Aşa s-a întâmplat şi la Oradea, unde cutremurul a fost simţit doar la etajele superioare ale blocurilor de 10 etaje. În acelaşi timp, străzile din Bucureşti erau pline de ruine. Au fost mobilizaţi militarii din toată ţara, care au ajutat la scoaterea victimelor de sub dărâmături. Printre cei care au acţionat imediat au fost şi cascadorii din Bucureşti, printre care se afla şi orădeanul Istvan Laszlo. Unul dintre membrii echipei de cascadori şi-a pierdut viaţa, în timp ce încerca să treacă pe o bârnă aflată la 15 metri înălţime. Cascadorul s-a dezechilibrat şi a căzut, decedând la spital după câteva zile. Trei orădeni au murit într-un hotel Printre victimele cutremurului s-au aflat şi trei orădeni care erau cazaţi în Hotelul Bucureşti, puternic afectat. Aceştia au fost prinşi sub dărâmături, şi au fost scoşi de abia după câteva zile. De fapt, căutarea supravieţuitorilor a continuat timp de două săptămâni, după care s-a început curăţirea străzilor de cărămizi. Împreună cu molozul au fost scoase la suprafaţă de buldozere cadavre, dintre care unele aflate în putrefacţie. Uneori puteau fi zărite bucăţi de corpuri umane în lamele buldozerelor. Imediat după cutremur, s-au declanşat nenumărate incendii, astfel că Bucureştiul se putea zări de la câţiva kilometri în întuneric. Cele mai mari incendii au fost cele de la magazinul Victoria, Teatrul Naţional şi Policolor. Au fost distruse nenumărate clădiri istorice, printre care şi Muzeul Naţional. Cadavre identificate de Securitate Foarte multe dintre cadavre au fost identificate doar cu ajutorul datelor din mapele rămase de la recensământul ce a avut loc în data de 5 ianuarie a aceluiaşi an. Mapele de recensământ cuprindeau formulare cu datele celor aflaţi în imobilele distruse şi pentru care nu mai existau cărţi de imobil. Organele de Securitate au preluat acele mape, folosindu-le la identificarea persoanelor decedate. Printre victimele cutremurului din martie 1977, s-au aflat nenumărate personalităţi, între care actorul Toma Caragiu şi cântăreaţa Doinea Badea, respectiv Corneliu Popescu, traducătorul în limba engleză a operelor lui Eminescu. Poetul Nichita Stănescu a scăpat ca prin urechile acului, doar cu o paralizie a părţii stângi a corpului. El a fost lovit de un zid, care s-a prăbuşit peste el, în timp ce încerca să îşi salveze cel mai bun prieten. Seismul s-a simţit şi la Oradea La Oradea, locatarii de la blocuri au fost derutaţi, mai ales că nici unul dintre ei nu a mai avut ocazia să trăiască pe viu un seism. În faţa blocurilor turn puteau fi văzute grupuri de oameni, unii în pijama sau în haine de casă, care discutau înfricoşaţi, fără a înţelege foarte bine cele întâmplate. Au fost oameni care au luat din casă tot ce aveau mai de preţ, crezând că clădirea se va dărâma. Până la urmă aici nu s-a înregistrat nici o victimă. Au fost rănite doar câteva persoane, care au fost lovite de diferite obiecte din casă. Cei mai grav răniţi au fost doi bărbaţi, prăbuşindu-se în liftul în care se aflau, dar care au scăpat cu viaţă. Bihorul a fost zguduit de 12 cutremure mari Harta activităţii seismice plasează judeţul Bihor în zona 7. Judeţul este amplasat pe o falie ce pleacă din Iugoslavia, trece prin Banat şi se termină cam în zona Săcueni. Datorită acestui lucru, în judeţ au avut loc nenumărate cutremure, între care puţine au avut epicentrul în Vrancea. "Primul cutremur atestat într-un document a avut loc în data de 29 august 1471. De-a lungul vremii, apar şi alte scrieri despre cutremure ce au fost simţite în Oradea şi împrejurimi. Printre acestea, cele mai importante sunt cutremurele din 1614, 1771, 1786 şi 1798, ultimul având loc tot în luna martie. Au urmat cutremurele din 1802 şi 1816. În jurul celui din urmă s-au ţesut cele mai multe legende, deoarece a avut loc exact în ziua în care s-a produs şi o eclipsă totală de soare. În data de 19 iunie 1829, a avut loc un alt puternic cutremur, care s-a repetat în data de 1 iulie şi în 13 august. În anii 1834 şi 1838, au avut loc două cutremure în urma cărora au căzut mai multe turle de pe biserici. Ultimul cutremur mai important, înaintea celui produs în 4 martie 1977, este cel consemnat la Oradea, în data de 12 aprilie 1886. De atunci şi până în 1940, la Oradea, nu a mai avut loc nici un seism. Cu toate că în judeţ au fost simţite atât de multe seisme puternice, nu a fost înregistrată nici o victimă.