Identificarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole s-a realizat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie şi Agrochimie şi Protecţia Mediului Bucureşti, pe baza evaluării condiţiilor naturale (sol, teren, climă, hidrologie, hidrogeologie) ale arealelor cu potenţial de transmitere a nitraţilor către corpurile de apă de suprafaţă şi ape subterane. Redimensionarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi se realizează periodic, o dată la patru ani.

 

O catagrafiere corectabilă

Precizarea de mai sus a fost făcută în cadrul întrunirii Comitetului de Bazin, la nivelul Bazinului Hidrografic Crişuri, ce a avut loc, la Oradea, în data de 18 noiembrie a.c., acţiune organizată de Direcţia Apelor Crişuri. De altfel, întrunirea Comitetului de Bazin a avut pe agenda de lucru două teme majore: prezentarea, discutarea, analizarea şi avizarea Planului de management al spaţiului hidrografic Crişuri, repectiv a Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole, la nivel de unităţi administrativ-teritoriale.

Vom insista, astăzi, asupra problematicii referitoare la zonele din Bihor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. O primă remarcă - Direcţia Apelor Crişuri a făcut cunoscut că 92 de unităţi teritorial-administrative (comune/oraşe) din judeţul Bihor (ceea ce reprezintă 90% din suprafaţa judeţului) au fost desemnate ca zone vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi, conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 1552/2008.

Într-un asemenea context, unităţile administrativ-teritoriale (primăriile) din localităţile declarate zone vulnerabile la nitraţi, împreună cu reprezentanţi ai Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bihor şi ai Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Bihor au obligaţia să evalueze "presiunea" exercitată de îngrăşămintele organice la nivelul localităţilor în cauză şi să implementeze programele de acţiune pentru aceste zone vulnerabile, s-a menţionat la întrunirea Comitetului de Bazin. Asemenea acţiuni sunt în derulare, reducând gradual zonele vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluare.

 

Aproximativ 70% dintre apele din Bihor sunt de calitate bună

Cum a remarcat dl Dorel Dume, directorul Direcţiei Apelor Crişuri, plecând de la aceste realităţi, prin Sistemul de monitoring integrat al apelor asigurat de Direcţia Apelor Crişuri se realizează şi se va continua supravegherea concentraţiilor de nitraţi din apele de suprafaţă în 88 de secţiuni şi în 65 de foraje de monitorizare a calităţii apelor subterane, cât şi în 18 secţiuni aflate pe cele 8 lacuri de acumulare mai importante din Bazinul hidrografic Crişuri. Ceea ce este, totuşi, foarte important de reţinut, s-a menţionat de către dl. Dorel Dume, este că ultimele rapoarte ale Direcţiei Apelor Crişuri cu privire la calitatea apelor din Bihor evidenţiază că în proporţie de aproape 70% aceste ape sunt de calitate bună!

Potrivit cerinţelor Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, Ministerul Mediului a precizat, cu puţin timp în urmă, că este în curs de finalizare un ordin privind aprobarea programelor de acţiune cu măsuri care se vor implementa în zonele vulnerabile.