Aşa cum era de aşteptat, având în vedere gravitatea faptelor de care a fost acuzat, Tribunalul Bucureşti a emis, ieri, un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele lui Ioan Lascău, după ce, cu o zi înainte acesta a fost reţinut în Capitală de procurorii antimafia pentru trafic de influenţă şi luare de mită. În sarcina fostului director adjunct al Direcţiei de Finanţe Publice Bihor, promovat recent la rang de... consilier ministerial (!), s-a reţinut că ar fi pretins omului de afaceri Mircea Nistreanu 18 miliarde de lei, promiţând în schimb că poate interveni pe lângă funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru decontarea mai rapidă a unor lucrări de construcţie în valoare de 185 de miliarde de lei efectuate de firma Repcon. Lascău nu se află la primele fapte de corupţie, el fiind acuzat, în primăvara acestui an că a cumpărat la o licitaţie, cu 2,7 miliarde lei, ca mandatar al unei firme orădene, un spaţiu comercial pe care l-a trecut pe numele surorii şi cumnatului său. Mai apoi, spaţiul respectiv a fost vândut unei bănci pentru zece miliarde de lei, banii fiind depuşi într-un cont lăsat în administrarea lui Lascău. Pe considerentul că se sustrage urmăririi penale, Ioan Lascău a fost dat în consemn la frontieră, susţinând ulterior, printr-o "scrisoare deschisă" transmisă din Ungaria, că se consideră victima unei "înscenări în care se împletesc influenţe financiare şi politice", indicând drept artizani ai acestui "complot" o serie de autorităţi locale şi apropiaţi ai partidului de guvernământ. Scos de sub urmărire în vara acestui an pe motiv că "faptele care i s-au imputat nu sunt prevăzute de legea penală", cercetările cu privire la alte fapte de corupţie comise de Lascău au continuat, iar recenta sa arestare demonstrează că acuzaţiile care i-au fost aduse nu au fost nici pe departe gratuite. Cu toate acestea, se pare că Lascău va încerca din nou să se autovictimizeze, pozând, vezi Doamne, într-un ţap ispăşitor al propriei "intransigenţe", uitând pesemne că pe seama sistemului mafiot de interese pe care l-a creat a agonisit o fabuloasă avere pe care nu are cum s-o justifice ca licită. Potrivit unor surse judiciare, omul de afaceri Mircea Nistreanu a făcut procurorilor PNA şi alte dezvăluiri şocante referitoare la "privilegiile" acordate lui Ioan Lascău, dar şi altor şefi de instituţii publice sau reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene. În acelaşi timp, procurorii antimafia investighează sistemul clientelar prin care afacerile subterane ale acoliţilor "victimizatului" Ioan Lascău, membri marcanţi ai lumii interlope şi campioni ai evaziunii fiscale, erau protejate chiar de către cel care trebuia să le sancţioneze.