Stabilirea normelor de venit în agricultura judeţului i-a pus pe jar pe fermierii bihoreni. Aceştia acuză conducerea Direcţiei Agricole Bihor că în loc să-i sprijine, i-au încărcat cu cele mai mare taxe şi impozite din ţară. Două asociaţii ale crescătorilor de animale au depus memorii la instituţia bihoreană solicitând diminuarea normei de venit, adică a taxelor pe care trebuie să le plătească fermierii.

 

Pe data de 10 februarie la sediul Direcţiei Agricole (DA) Bihor fermierii bihoreni au fost invitaţi pentru a participa la dezbaterile organizate de instituţie privind stabilirea normei de venit pentru sectorul zootehnic. Toate bune şi frumoase, fermierii s-au prezentat în număr destul de mare, s-au discutat probleme specifice, dar s-au avansat şi propuneri pentru stabilirea normei de venit pentru anul 2016. La respectiva şedinţă conducerea Direcţiei i-a informat pe fermieri şi despre procedurile, programele, proiectele şi etapele pe care crescătorii trebuiau să le respecte, "pentru a fi cât mai informaţi”. Ei bine, lucrurile nu s-au întâmplat exact ca în expresia "a venit bou şi a plecat vacă”, însă după câteva zile fermierii bihoreni aveau să afle că vor avea de plătit cele mai mari taxe din întreaga ţară - maximum prevăzut de legislaţie. Asta în timp ce judeţele limitrofe, sau cu potenţial agricol asemănător au toate, fără excepţie, un nivel al normei de venit mult diminuat.

"Vă solicităm modificarea şi totodată detalierea/justificarea criteriilor folosite pentru stabilirea normei de venit pentru anul 2016 având în vedere că în cadrul şedinţei organizate de Direcţia Agricolă Bihor pe data de 10 februarie 2016 s-a discutat despre problemele şi dificultăţilor financiare pe care le întâmpină fermierul bihorean”, se arată într-un memoriu către Direcţie depus de Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor şi Lucrătorilor în Reproducţia Animalelor (AJCLRA) Bihor, reprezentată de Viorel Porumb. Asociaţia solicita diminuarea normei de venit, depunând totodată la DA Bihor adrese prin care justifica şi argumenta motivele "de care ar trebui să ţină cont instituţiile care stabilesc norma de venit”. "Conform tabelului anexat se vede că judeţul nostru are cel mai mare nivel de norme de venit stabilit pe 2016. Majoritatea judeţelor au stabilit un nivel cuprins între 130-250 lei pe cap de animal”, se arată în memoriul AJCLRA.  Conform tabelului anexat, norma de venit pentru vaci (peste 2 capete), în Bihor este de 330 de lei. Doar judeţel Olt şi Dolj mai au acelaşi nivel, în timp ce judeţe apropiate Bihorului / sau comparabile, au următoarele niveluri: Arad (tot vaci peste 2 capete) 220 de lei, Cluj 249 de lei, Sălaj 95 de lei, Satu Mare 133 de lei.

"În astfel de situaţii, ne pune întrebarea, cum reuşesc alte judeţe să îşi reprezinte mai bine fermierii şi să vină în ajutorul lor, NU invers cum se întâmplă la noi?”, se întreabă fermierii bihoreni în memoriul depus la Direcţia Agricolă. "Vă rugăm să ţineţi seama de aceste aspecte şi să restabiliţi un nivel realist pentru normele de venit pe 2016 la crescătorii de bovine ţinând cont de nivelul normei de venit stabilite la nivelul ţării şi a regiunii din care facem parte”, cer fermierii.

Şi crescătorii de oi au reacţionat faţă de nivelul taxei ridicate impusă de Direcţia Agricolă şi acuză conducerea instituţiei că a ignorat cu bună ştiinţă toate propunerile avansate de fermieri. "Ne-am săturat să fim duşi de nas şi să ni se impună lucruri care nu au nicio legătură cu realitatea. Am avansat propuneri la şedinţa din 10 februarie, dar nimeni nu s-a sinchisit de ele. Am depus apoi şi în scris propunerile noastre de care însă nu s-a ţinut cont”, a declarat Anca Demian, directorul executiv al Asociaţiei Crescătorilor de oi şi capre "Păstorul”. Şi în cazul lor nivelul taxelor pe care trebuie să le plăteacă fermierii au crescut foarte mult, de la 25 de lei / cap de animal, la 30 de lei / pe cap de animal.

 

Direcţia Agricolă se disculpă

Conducerea Direcţiei Agricole, prin directorul executiv Nicolae Hodişan, se apără şi spune că de vină pentru situaţia în care s-a ajuns ar fi tocmai fermierii, deoarece la întâlnirea din 10 februarie nu au venit cu propuneri scrise.

"Dacă la întâlnirea programată pe 10 februarie cu reprezentanţii asociaţiilor pentru stabilirea normei de venit pe 2016, aceştia s-ar fi prezentat cu propuneri scrise şi fundamentate şi nu doar discuţii din care a reieşit dorinţa de a impune o cotă a normei de venit de zero lei, cu argumente care nu se regăsesc şi în realitate, am fi putut ţine cont de aceste propuneri”, se arată în răspunsul adresat Crişanei de către directorul Nicolae Hodişan. Acesta arată că instituţia pe care o conduce are "o reală înţelegere privind doleanţele fermierilor, în acest sens stabilind ca aceştia să ne transmită ulterior (întâlnirii din 10 februarie - n.r.) propunerile lor, propuneri care să vină în scris cu cifre exacte şi valori reale, până la data maximă de transmitere a normei de venit către ANAF conform Legii nr.227/2015, respectiv la data de 15.02.2016. Nu am primit din partea acestor asociaţii nicio propunere, acestea sosind în zilele următoare, după ce noi am transmis calculele finale”, se arată în răspunsul adresat Crişanei de către Direcţia Agricolă.

Exact în data de 15 februarie (data limită pentru transmiterea calculelor către ANAF) Asociaţi "Păstorul” a depus propunerile solicitate, dar... degeaba. Direcţia Agricolă expediase calculele finale către ANAF încă de pe data de 12 februarie, la două zile după şedinţa ţinută... tot degeaba cu fermierii bihoreni.

 

Producători vs Direcţia Agricolă

Iată şi un exemplu care ilustrează discrepanţa uriaşă între propunerile fermierilor şi calculale finale ale specialiştilor Direcţiei Agricole. Producătorii susţin că lâna are un preţ de piaţă mediu de 0,75 de lei/ kg în timp ce Direcţia a folosit la calcul 3 lei /kg (!); producătorii au avansat un preţ mediu la telemea tradiţională (oaie/capră) de 9 lei / kg, în timp ce Direcţia a folosit la calcul 16,5 lei / kg (!); producătorii spun că livrează miei la preţul mediu de 6,5 lei / kg, în timp ce Direcţia a calculat un preţ de 8,15 lei /kg, raportat la un miel în greutate de 35 kg (?!). Diferenţe uriaşe, inexplicabile...

Conform adresei Asociaţiei "Păstorul”, aceste „preţuri sunt de la crescătorii din zona de deal-munte şi din zona de câmpie a judeţului”, iar preţurile "sunt reflectate şi în carnetele de comercializare ale fermierilor. Preţurile sunt cele practicate în vânzările către comercianţi, neavând nicio legătură cu preţurile de raft din magazine sau din pieţele agro-alimentare”.