Primii gospodari, în "audienţă" la primul ministru Nici un primar, indiferent de apartenenţa sa politică, nu credem că poate spune că a reuşit să rezolve tot ce şi-a propus pentru comunitatea ale cărei destine le conduce. Într-adevăr, sunt cazuri, şi nu le contestă nimeni, în care multe dintre obiective, deloc uşoare, au fost duse la bun sfârşit, însă, trebuie să o recunoaştem, tot timpul mai e ceva de făcut. Şi cum toate marile obiective nu pot fi realizate prin forţe proprii, un sprijin financiar fiind mai mult decât necesar, am considerat oportun să profităm de prezenţa primului-ministru Adrian Năstase în judeţul Bihor, după o absenţă de patru ani, pentru a evidenţia câteva dintre marile nerealizări ale municipiilor şi oraşelor bihorene, cu convingerea că iniţiativa noastră nu va rămâne fără ecou şi suportul guvernamental nu va întârzia să apară. Ploile le mai fac necazuri aleşdenilor Astfel, la Aleşd, primarul Zeno Ţipţer are o nemulţumire mai veche, şi anume faptul că oraşul nu beneficiază în nici un fel de existenţa în zonă a Fabricii de ciment Holcim Aleşd România. "În ciuda faptului că mai toţi angajaţii acestei firme locuiesc în Aleşd, de la modificarea legislaţiei, în 2001, cota parte din impozitul pe salarii revine comunelor Aştileu şi Ţeţchea, deoarece aici sunt punctele de lucru ale societăţii, ceea ce face ca aceste două unităţi administrativ-teritoriale să aibă buget dublu faţă de oraşul Aleşd. Este o problemă pe care am ridicat-o de multe ori, am trimis adrese la ministere, însă nu am avut câştig de cauză", ne spune Zeno Ţipţer. O altă problemă ardentă în privinţa căreia Guvernul le-ar putea întinde o mână de ajutor aleşdenilor este cea a digului de la Uzina de apă, care, în urma inundaţiilor din 2000, a fost rupt. Este adevărat, printr-o Hotărâre de Guvern, la sfârşitul anului 2002, a fost aprobată suma de 1,5 miliarde lei în vederea reparării acestuia, însă banii nu au fost suficienţi, valoarea totală a lucrărilor fiind estimată la aproximativ 6 miliarde lei. Astfel, de fiecare dată când plouă mai mult, locuitorii Aleşdului se confruntă cu situaţii deloc plăcute. Tot la capitolul nerealizări poate fi amintită şi noua clădire în care ar trebui să se mute Spitalul Orăşenesc din localitate. Construcţia acestui imobil a început încă din 1992, însă de câţiva ani s-a bătut pasul pe loc, fireşte, pentru acelaşi motiv: lipsa fondurilor. Gaz metan pentru zona Beiuşului Chiar dacă multe dintre planuri au fost duse până la capăt, şi la Beiuş executivul local mai are destule obiective în realizarea cărora ar avea nevoie de fonduri. "Cel mai important proiect pe care îl avem în vedere, în viitorul apropiat, este aducţiunea gazului metan în zonă. Apoi, ca orice municipiu care se respectă, ne-am propus demararea unui amplu program de infrastructură, şi anume lucrări la canalizare, înlocuirea conductelor de apă etc.", ne-a declarat Silviu Odobasianu, primarul urbei. Acestea nu sunt, însă, singurele proiecte ale administraţiei beiuşene care necesită sprijin financiar, ci şi realizarea unei halde de gunoi ecologice pentru toată zona şi mărirea capacităţii Staţiei de epurare, în privinţa căreia există deja un studiu de fezabilitate. De asemenea, primarul oraşului şi-a propus ca, până în 2006, Beiuşul să devină primul oraş ecologic din România. Apa, veşnica problemă la Marghita Alimentarea cu apă a municipiului este cel mai important deziderat rămas nesoluţionat, până în prezent, la Marghita. Şi asta pentru că investiţia se ridică la aproximativ 70-80 miliarde lei, sumă ce nu poate fi acoperită în nici un caz doar din bugetul local. Valoarea este atât de ridicată pentru faptul că trebuie înlocuită întreaga reţea, care este veche de 30 de ani. Apoi, primarul Vasile Voicu ne-a mărturisit că pentru municipiul Marghita ar fi binevenite fonduri pentru construcţia de locuinţe sociale şi pentru o sală de sport la Liceul "Octavian Goga", unde învaţă peste 1.200 de elevi. De asemenea, având în vedere că traseul Autostrăzii Braşov-Borş va trece la o distanţă de cinci kilometri de Marghita, s-ar impune construcţia unei şosele de centură, astfel încât "să nu preluăm tot traficul prin oraş", este de părere primarul municipiului. Potenţial turistic există, doar finanţarea lipseşte Primarul oraşului Nucet, Nelu Sârghie, consideră că cea mai gravă problemă a oraşului ar fi reabilitarea străzilor, ceea ce, bineînţeles, costă şi nu se poate realiza numai prin forţe proprii. Apoi, ţinând cont că zona este una cu un mare potenţial turistic, s-a încercat construirea unei pârtii de 2,5 kilometri dotată cu telescaun, în satul de vacanţă Vârtop, însă nu a fost posibil deocamdată. "Am început, din fonduri proprii, să reabilităm staţia de epurare, care funcţionează de acum 30 de ani. Însă lucrurile merg foarte greu, banii fiind puţini, de aceea orice sprijin material ne-ar fi de folos", ne spune primarul Sârghie. Deficitar este la Nucet şi capitolul "locuinţe", impunându-se, aşadar, construcţia de noi blocuri... "Vrem să obţinem statut de zonă defavorizată" În ultimii ani, se poate spune că economia salontană s-a prăbuşit pur şi simplu. Şi nu este concluzia noastră, ci a autorităţilor, respectiv a viceprimarului Torok Laszlo. De aceea, principala preocupare a administraţiei locale este aceea de a obţine, pentru Salonta, statutul de zonă defavorizată. "Industria alimentară, domeniul de bază al Salontei, nu mai funcţionează, drept urmare numărul locurilor de muncă s-a redus îngrijorător. Credem că obţinând această facilitate am putea atrage investitori în zonă şi, implicit, locurile de muncă ar fi mai multe", crede viceprimarul salontan. Alte obiective pentru care ar fi necesare fonduri guvernamentale sunt Parcul Industrial, drumurile, canalizarea, apa potabilă, gazul, centura de ocolire a municipiului etc. "O bună parte a drumurilor trebuie finanţate de la bugetul local, dar, de când am devenit municipiu, am preluat şi Drumul Naţional care trece prin Salonta. Am dori să obţinem o cotă-parte din taxa de drum. Oricâte demersuri am făcut însă la Consiliul Judeţean, nu am obţinut nimic până în prezent. Şi e foarte greu să-l întreţinem având în vedere că ne costă aproape un miliard de lei", a mai precizat Torok Laszlo. O soluţie pentru problema încălzirii Ca peste tot în judeţ, şi la Ştei, se intenţionează racordarea oraşului la reţeaua de gaz metan, ceea ce nu va fi deloc uşor de realizat, drept urmare va fi nevoie de suport financiar. "Alimentarea cu gaz a oraşului va soluţiona şi problema încălzirii. Deja există un proiect cu privire la alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor industriali şi a populaţiei din zona de sud-est a judeţului Bihor pe direcţia Mădăras-Tinca-Beiuş-Ştei, pentru care studiul de fezabilitate are ca termen de predare data de 15 mai anul curent. Apoi, din fonduri comunitare, dar şi guvernamentale, sperăm să putem reabilita reţeaua de apă şi canalizare a oraşului", afirma Dorin Onea, primarul Şteiului. Redeschiderea secţiei de ginecologie din cadrul Spitalului Teritorial şi dotarea ei cu bloc operator, construirea de locuinţe de tineret şi sociale, continuarea lucrărilor la drumul de centură, repunerea Sălii Lioara în circuitul sportiv sunt alte proiecte în derularea cărora administraţia locală speră să obţină sprijinul Guvernului. Fonduri pentru infrastructură La Vaşcău, în curând, vor demara lucrările pentru construcţia unei staţii de epurare, proiect care va fi finanţat din fonduri PHARE. Dacă acest obiectiv se poate spune că va fi atins, nu la fel stau lucrurile cu reţeaua de canalizare a oraşului, pentru a cărei realizare ar fi nevoie de peste şase miliarde de lei, fonduri mult prea mari pentru un buget local destul de sărac. "O altă problemă cu care ne confruntăm este reţeaua de aducţiune a apei potabile, care este foarte veche, cauzând multe pierderi, iar în perioada de secetă creându-ne mari neajunsuri. Pentru înlăturarea acestora, s-ar impune înlocuirea conductelor în totalitate, nu doar parţial", ne-a spus viceprimarul oraşului Vaşcău, Ionel Gabor. Există însă şi alte aspecte în privinţa cărora Vaşcăul ar avea nevoie de fonduri, şi anume modernizarea străzilor şi a drumurilor comunale, având în vedere că oraşul are în administrare şi alte cinci sate din apropiere.