Cu prilejul împlinirii a 146 de ani de la Unirea Principatelor Române, ne-am adresat domnului general de brigadă (r) Ştefan Neagoe, preşedintele Organizaţiei Judeţene a UNCMRR Bihor, să ne spună câteva cuvinte despre această importantă sărbătoare a poporului român. - În urmă cu 146 de ani, în ziua de 24 ianuarie 1859, voinţa de veacuri a poporului român de a-şi reface unitatea naţională de stat pe vechea vatră strămoşească a Daciei a fost posibilă datorită alegerii în cele două principate, Moldova şi Ţara Românească, a unui singur domn: Alexandru Ioan Cuza. Acest eveniment istoric a reprezentat actul care a pus bazele statului naţional român modern. "Unirea cea mică" a reprezentat prima etapă decisivă de unificare a tuturor teritoriilor locuite de români într-un singur stat. Unirea din 1859 a creat noi posibilităţi de afirmare a statului român pe plan internaţional şi a făcut posibilă cucerirea independenţei de stat de la 1877. În perspectiva istoriei, evenimentele de la 1859 şi 1877 au stat la baza făuririi Statului naţional unitar Român la 1 Decembrie 1918. - Ideea Unirii s-a regăsit şi în mişcările revoluţionare din 1848? - Năzuinţa refacerii statului unitar, eliberat deplin şi definitiv de dominaţia opresiunii străine, în care românii strânşi laolaltă să-şi afirme în faţa umanităţii propria menire şi individualitate, a dominat în întreg Evul Mediu, devenind în epoca modernă idealul suprem al întregii naţiuni. Aşa se face că ideea Unirii s-a regăsit şi în marile mişcări de la 1848. Nicolae Bălcescu scria în 1850: "Unitatea naţională fu visarea voievozilor noştri cei viteji, a tuturor bărbaţilor noştri cei mai, care întrupară în sine individualitatea şi cugetarea poporului român, spre a o manifesta lumii". V-am ruga să ne prezentaţi, în câteva cuvinte, personalitatea domnitorului Cuza - În istoria popoarelor există personalităţi care prin faptele lor rămân nemuritoare. O asemenea pesonalitate a fost şi rămâne în istoria poporului nostru colonelul Alexandru Ioan Cuza. De numele domnitorului şi al sfetnicului său credincios, Mihail Kogălniceanu, se leagă unele dintre cele mai mari reforme şi evenimente importante ale istoriei noastre. În 1873 în cuvântarea de la înmormântarea lui Cuza, la Ruginoasa, Mihail Kogălniceanu spunea: "Cât va avea ţara aceasta o istorie, cea mai frumoasă pagină ce o va avea va fi aceea a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a rămas în conştiinţa românilor prin măreţia reformelor şi faptelor sale".