Candidaţii la fotoliul de europarlamentar pot fi scoşi la încălzire Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European a fost promulgată, luni, de preşedintele Traian Băsescu. Potrivit actului normativ, europarlamentarii vor fi aleşi pe bază de scrutin de listă închisă şi candidaturi independente, iar mandatul va avea o durată de cinci ani. Alegerile din acest an ar urma să aibă loc în data de 13 mai, însă acest lucru va trebui oficializat printr-o hotărâre de Guvern. O singură circumscripţie electorală Pentru alegerea europarlamentarilor va fi constituită o singură circumscripţie electorală, iar listele de candidaţi depuse de partidele politice, organizaţiile şi alianţele politice trebuie susţinute de 200.000 de alegători. Candidaţii independenţi vor putea participa individual la alegeri, dacă sunt susţinuţi de cel puţin 100.000 de alegători. De asemenea, potrivit legii, nu se admit candidaturi independente pe listele depuse de partidele politice, alianţele electorale sau politice, iar prevederile referitoare la utilizarea cărţilor de alegător se aplică începând cu scrutinul din 2009 pentru alegerea membrilor din Romania în PE. Calitatea de membru al forului legislativ european este incompatibilă cu cea de membru al Parlamentului României şi cu cea de membru al Guvernului român. Proiectul de lege a fost respins de Senat, însă Camera Deputaţilor a fost forul legislativ decizional în acest caz. Legea a fost adoptată de deputaţi în data de 20 decembrie, cu 270 de voturi "pentru" şi 29 de voturi "împotrivă". Cele mai aprinse dezbateri la acest proiect de lege au fost generate de articolele privind votul pe liste preferenţiale sau pe liste închise. PC şi PRM au cerut introducerea votului preferenţial, considerat un pas spre votul uninominal, însă plenul a respins propunerea. Rozalia Biro, printre candidaţii UDMR Până la data alegerilor, România este reprezentată în Parlamentul European de 35 de parlamentari, care fac parte, concomitent, şi din Legislativul românesc. Aceştia au fost trimişi în PE în funcţie de reprezentarea politică din cadrul Parlamentului României. Trei din cei 35 de europarlamentari români au fost aleşi pe listele filialelor bihorene ale partidelor politice. Aceştia sunt senatorii Alexandru Athanasiu (PSD) şi Radu Ţîrle (PD), alături de deputatul conservator Eduard Hellvig. Şansa ca politicieni din Bihor să ajungă în Parlamentul European după alegerile din luna mai depinde de modul în care filialele judeţene vor reuşi să-şi convingă conducerile centrale să plaseze pe locuri eligibile candidaţi provenind din judeţul nostru. Primul politician bihorean care şi-a depus candidatura pentru unul din locurile cu care partidul din care face parte va intra în alegeri este viceprimarul Rozalia Biro. Aceasta s-a încadrat în termenul limită pentru depunerea dosarului, stabilit de conducerea UDMR pentru data de 15 ianuarie. Candidaturile vor fi analizate de Consiliul Operativ, iar ordinea pe lista stabilită de acest for de conducere va trebui să primească aprobarea Consiliului Reprezentanţilor, care ar trebui să se întrunească în data de 17 februarie. Alte propuneri întârzie să apară În privinţa celorlalte partide politice, acestea nu şi-au anunţat încă persoanele care ar putea să candideze pentru aceste funcţii. Cu toate acestea, se vehiculează numele senatorului PRM Verginia Vedinaş, care ar putea figura pe un loc eligibil pe listele acestei formaţiuni politice, precum şi al senatorului Alexandru Athanasiu. PD Bihor a refuzat să-l propună pe actualul europarlamentar Radu Ţîrle, pe motiv că acesta nu este suficient de cunoscut la nivel naţional. Probabil, democraţii îl vor propune pe liderul filialei, Petru Filip, care a admis că se gândeşte dacă va candida pentru această poziţie. În ceea ce-i priveşte pe liberalii bihoreni, aceştia nu şi-au exprimat, cel puţin până acum, dorinţa de a avea un reprezentant în Parlamentul European. Conservatorii îşi vor stabili lista de candidaţi în cadrul Consiliului Naţional din 27 ianuarie, dată când vor decide şi dacă vor merge singuri în alegeri.