Gabriel García Márquez, laureat al premiului Nobel pentru Literatură, îi trimitea dictatorului cubanez Fidel Castro toate cărțile sale și primea retur manuscrisele cu adnotările sale pe text şi observaţiile gramaticale, înainte de a le trimite editorului său.

 

Fidel Castro este celebrat drept erou revoluționar și demonizat drept dușman al lumii libere. Însă Fidel Castro a jucat un rol neașteptat în literatura lumii. Preşedintele cubanez, care a murit la 25 noiembrie, a fost redactor neoficial al romancierului Gabriel García Márquez. Castro îi oferea autorului notele sale pe text şi o corectură meticuloasă, după ce au legat o prietenie strânsă la sfârșitul anilor 1970. Stéphanie Panichelli-Batalla, lector în cadrul departamentului de Studii Latino-Americane de la Universitatea Aston, a declarat pentru The Guardian: „Președintele a fost un cititor pasionat. Atunci când s-au întâlnit în 1977, au avut mai multe conversații despre literatură și, în cele din urmă, Fidel s-a oferit să citească manuscrisele sale, pentru că avea ochi bun pentru detalii”. Scriitorul columbian, laureat al Premiului Nobel, care a murit în 2014, a fost susținător al revoluției cubaneze, în ciuda numărului record de abuzuri ale drepturilor omului pe care le practica Castro. Panichelli-Batalla, care este co-autorul unei cărți despre relația scriitorului cu dictatorul, intitulată „Fidel & Gabo”, publicată în 2009, a declarat că scriitorul trimitea ultima versiune a manuscriselor sale către Havana, înainte de a le trimite editorului său. Corectura lui Castro era în fapt gramaticală, mai degrabă decât ideologică, povesteşte lectorul. De pildă, Fidel Castro a detectat o greșeală în calculul vitezei unei nave, într-una dintre povestirile lui Márquez. Gabo, cum era poreclit scriitorul columbian, i-a cerut apoi lui Castro să citească toate manuscrisele sale. Un alt exemplu de ajustare pe care Castro a făcut-o se regăseşte în romanul „Cronica unei morți anunțate”. Fidel a subliniat o eroare în descrierea caracteristicilor unei puşti de vânătoare. În altă parte, Castro i-a oferit sfaturi cu privire la compatibilitatea unor gloanțe pentru armele folosite de personajele imaginate de García Márquez. Fidel şi Gabo s-au întâlnit pentru prima dată într-un hotel din Cuba, în 1977. Deși întâlnirea a fost o coincidenţă, Panichelli-Batalla povesteşte cum Castro e posibil s-o fi „orchestrat” dinainte, după ce a auzit că scriitorul columbian lucra la o carte de non-ficțiune despre viața în Cuba sub embargoul Statelor Unite, folosind mărturii ale cubanezilor de rând. Cartea nu a apărut niciodată.