Moto: „Sunt adânc pătruns de misiunea mare a neamului românesc. Am nestrămutata încredere în forţele de care dispune pentru împlinirea acestei misiuni şi simt îndatorirea pe care o are fiecare român de a contribui la întărirea şi dezvoltarea în toate direcţiile a acestor forţe. Îndatorire a cărei nebăgare în seamă înseamnă de-a dreptul trădare de neam” (Iuliu Maniu).

 

Un frumos Memorial dedicat lui Iuliu Maniu a fost inaugurat ieri la Şimleu Silvaniei (Sălaj), în chiar ziua comemorării morţii marelui om de stat. Apa, piatra şi bronzul spun povestea unuia din făuritorii României Mari în viziunea sculptorului sibian Nicu Mihoc.

 

Ziua de 5 februarie a fost dedicată în Ţara Silvaniei cinstirii memoriei unui fiu al locului, prilej cu care a fost inaugurat de către autorităţile locale Memorialul Iuliu Maniu din centrul oraşului. Onoarea dezvelirii monumentului a revenit autorului şi primarului oraşului Şimleu Silvaniei, Septimiu Ţurcaş. Lucrarea monumentală a fost realizată de sculptorul Nicu Mihoc, care a şi descris-o auditoriului.

„Conceptul lucrării este o poveste a personajului și a faptelor lui Iuliu Maniu. Ideea a pornit de la un bust, dar mai apoi noi am propus un Memorial, pentru că ni se pare prea importantă personalitatea ca să fie doar un simplu bust, fără o scurtă istorisire. Materialele pe care le-am folosit sunt: apa, piatra și bronzul. Toată construcția lucrării este în jurul personajului din mijloc, Iuliu Maniu, care este realizat din bronz și este așezat pe un jilț care subliniază statura lui de om de stat. Cât despre poziția mâinilor: mâna stângă strânsă înseamnă unitate, iar mâna dreaptă cu palma în jos înseamnă poziția liderului care conduce. Toată lucrarea stă pe un piedestal așezat în mijlocul unui luciu de apă care se revarsă peste conturul României Mari. Pe soleea care înconjoară conturul țării este un citat, un fragment din declarația de la 1918 a lui Iuliu Maniu. Pe jilțul personajului este o cergă țărănească pe care sunt motive tradiționale din Moldova, Țara Românească și Transilvania, ceea ce subliniază, pe de-o parte, faptul că la obârșie Iuliu Maniu provenea din rândul țărănimii și a evoluat până la postura de om de stat, pe de altă parte subliniază unitatea celor trei Provincii românești”, a spus autorul.

„Iuliu Maniu stă așezat pe un jilț din două motive: reprezentarea personajelor stând în picioare este de sorginte sovietică […] și faptul că personajul stând pe un jilț reprezintă demnitatea lui de om de stat”, a completat sculptorul.

Evenimentele sărbătoreşti de ieri au debutat la biserica greco-catolică Sfânta Treime din Şimleu, unde s-a oficiat Sfânta Liturghie şi un Parastas pentru Familia Maniu. Festivităţile de la Memorial au fost deschise de Corul „Dealul Ţarinei” format din consăteni de-ai lui Maniu din Bădăcin, după care a urmat apoi sfinţirea monumentului de către preoţii greco-catolici şi un Parastas pentru Iuliu Maniu oficiat de reprezentanţii Bisericii Ortodoxe.

Invitaţii au fost poftiţi apoi la un simpozion unde au prezentat comunicări dr. Marin Pop (documente inedite despre Iuliu Maniu şi familia sa din arhiva CNSAS), dr. Ioan Boilă (Iuliu Maniu aşa cum l-am cunoscut) şi prof. Silviu Junjan (Iuliu Maniu, luptător şi artizan al unirii Ardealului cu România).

Organizatorii evenimentului au fost Primăria Şimleu Silvaniei, Parohia greco-catolică Bădăcin şi CNIPT în colaboarea cu Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, Biblioteca Judeţeană Sălaj, Centrul de Cultură şi Artă Sălaj, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj şi Radio Maria.

De reţinut că acelaşi sculptor a realizat bustul lui Corneliu Coposu, amplasat acum trei ani în parcul central al oraşului.

 

Scurtă biografie

Iuliu Maniu, supranumit în epocă „Sfinxul de la Bădăcin”, s-a născut pe 8 ianuarie 1873. Studiile liceale le-a urmat în Zalău, urmând apoi tradiţia bărbătească a familiei s-a înscris la Facultatea de Drept din Cluj, completându-şi apoi studiile cu un doctorat la Budapesta şi Viena. Se întoarce în Transilvania unde este angajat în curând ca jurisconsult al Mitropoliei de la Blaj, funcţie în care activează până în anul 1915. La doar 24 de ani, în 1897 este ales în conducerea naţională a PNR din Austro-Ungaria, moment în care începe ascensiunea politică. După izbucnirea primului război mondial, considerat drept un agitator periculos de către autorităţi, este încorporat în armata austro-ungară şi trimis întâi pe frontul rusesc apoi pe cel italian. Prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar l-a surprins la Viena, unde organizează o armată de soldaţi şi ofiţeri români - peste 50.000 la număr. Toţi militarii au jurat în prealabil credinţă numai noilor autorităţi româneşti şi jertfă totală pentru eliberare şi unire cu România. Apogeul luptei sale de emancipare naţională este atins la 1 decembrie 1918 când este proclamată Unirea Transilvaniei cu Regatul României.

Între cele două războaie mondiale Iuliu Maniu intră în prim-planul vieţii politice româneşti. În 1926 Partidul Naţional Român al lui Maniu fuzionează cu Partidul Ţărănesc al lui Ion Mihalache, constituind Partidul Naţional Ţărănesc. Iuliu Maniu a fost preşedinte al partidului între anii 1926-1933 şi 1937-1947, şi de trei ori prim-ministru al României, între anii 1928 și 1933.

În anii celui de-al doilea război mondial intră în opoziţie faţă de regimul lui Carol al II-lea şi apoi al lui Ion Antonescu. După 23 august 1944 se opune cu înverşunare preluării puterii de către comunişti, fapt care îi va semna condamnarea la moarte. A fost arestat şi judecat pentru „înaltă trădare”, fiind condamnat la închisoare pe viaţă în noiembrie 1947. În 5 februarie 1953, la 80 de ani, slăbit din cauza regimului de exterminare, a murit în închisoarea de la Sighetu-Marmaţiei.