Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, săptămâna trecută, cererea de strămutare formulată de fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu, în dosarul cu CNSAS, cauza urmând să fie soluţionată de Curtea de Apel Oradea.

De asemenea, Înalta Curte a menţinut toate actele efectuate în acest dosar, urmând ca expertiza grafologică (admisă la solicitarea CNSAS) să fie realizată şi transmisă Curţii de Apel Oradea. Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiţiei, a formulat cerere de strămutare în dosarul său în care contestă decizia CNSAS de colaborator al Securităţii, invocând presiunile mediatice, dar şi faptul că unii judecători ai Curţii de Apel Bucureşti (pe rolul căreia se afla cauza) au relaţii apropiate cu jurnaliştii. Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiţiei în cabinetul Năstase, între anii 2000 şi 2004, ar fi dat note informative, sub numele conspirativ "Sanda", începând cu anul 1983 până în anul 1987, arată CNSAS în documentele depuse la dosar. CNSAS notează că, în data de 30 noiembrie 1982, fosta Securitate a propus contactarea "în scopul exploatării informative a lui Stănoiu Mihaela Rodica", care, între 1983 şi 1985, ar fi furnizat informaţii semnate cu numele "Sanda", iar între 1986 şi 1987, ar fi semnat note informative sub numele conspirativ "Georgeta". Rodica Stănoiu a contestat, în anul 2007, decizia dată de CNSAS, prin care arată că aceasta ar fi făcut poliţie politică. CNSAS a respins, pe 6 februarie 2007, contestaţia depusă de Stănoiu, menţinând verdictul iniţial de poliţie politică în cazul ei. Stănoiu a primit primul verdict de poliţie politică pe 7 decembrie 2006, după ce Colegiul CNSAS a decis, urmare a unor expertize grafologice, că ei îi aparţineau notele informative semnate sub pseudonim "Sanda". După ce a fost audiată prima oară de CNSAS, Stănoiu a demisionat din PSD.