„Phoenix" este formaÅ£ia care a reuÅŸit, pentru prima dată la noi, să realizeze o sinteză organică ÅŸi convingătoare între folclorul arhaic românesc ÅŸi muzica modernă. Născută ÅŸi afirmată în vremuri ostile spiritului liber ce vibra în cântecele sale, legendara trupă îÅŸi duce mai departe, de 45 de ani încoace, destinul sintetizat în însăşi numele său, renăscând după fiecare nouă grea încercare.
Începuturile
FormaÅ£ia „Phoenix", intitulată iniÅ£ial „SfinÅ£ii", s-a constituit ca formaÅ£ie de ÅŸcolari în 1962, în TimiÅŸoara, în vara aceea câÅŸtigând locul 2 la festivalul naÅ£ional al ÅŸcolilor din Å£ară. Comisia, alcătuită din cadre obtuze, nu a înghiÅ£it alura modernă ÅŸi stilul de interpretare cu influenÅ£e vestice. Trupei i se reproÅŸează numele de „SfinÅ£ii", sub pretextul că propagă misticismul. După scurt timp, formaÅ£ia îÅŸi schimbă numele în „Phoenix", pentru a marca momentul considerat o renaÅŸtere din propria cenuşă.
În anii '60, apar primele compoziÅ£ii, au loc primele înregistrări în studiourile de radio naÅ£ional ÅŸi local, precum ÅŸi primele deplasări în Å£ară. Tot atunci, începe o colaborare fructuoasă cu textierul Victor Cârcu, concretizată prin primele succese ale trupei : „Vremuri", „Åži totuÅŸi ca voi sunt", „Nebunul", „Floarea stâncilor" ÅŸi „Canarul", înregistrate pe două discuri Electrecord, ale căror tiraje iniÅ£iale s-au epuizat în doar câteva zile. După emigrarea solistului vocal Moni Bordeianu, în toamna anului 1970, trupa va trece prin schimbări de componenţă ÅŸi de stil.
"Anii de sus ai gloriei lor''
În 1971, după vizita lui CeauÅŸescu în Coreea de Nord, începe încercarea sa de revoluÅ£ie culturală, una dintre consecinÅ£e fiind impunerea folclorului românesc ca sursă principală de inspiraÅ£ie în muzică. „Phoenix" a profitat de situaÅ£ie pentru a realiza o sinteză între muzica arhaică ÅŸi sonorităţile moderne, munca lor de sondare a folclorului pre-creÅŸtin concretizându-se în albumul "Cei ce ne-au dat nume''. LP-ul, scos după trei sferturi de an de muncă ÅŸi după o documentare profundă în domeniul datinilor ÅŸi obiceiurilor păgâne, prezintă un ciclu al anotimpurilor, cu cântece ÅŸi jocuri prelucrate, dar ÅŸi cu unele compoziÅ£ii originale, inspirate din folclor. În acelaÅŸi an, „Phoenix" obÅ£ine primele succese la festivaluri internaÅ£ionale de amploare.
Stilul se cristalizează, prelucrările de folclor sunt înlocuite cu piese originale, compuse în stilul acelei sinteze folclorice-rock ce caracterizează, de atunci, repertoriul formaÅ£iei. Colaborarea cu textieri de mare talent îÅŸi face ÅŸi ea simÅ£it efectul, compoziÅ£iile impunându-se prin ineditul lor. Următorul disc, produs în 1974, se intitulează „Mugur de fluier", titlu cu o semnificaÅ£ie metaforică deosebită. În iarna aceluiaÅŸi an, componenÅ£ii săi se retrag în munÅ£i, unde rămân timp de trei luni, perioadă în care se pun bazele operei rock „Cantafabule", inspirată din semnificaÅ£ia mitologică a animalelor din fabule ÅŸi legende. Discul dublu, înregistrat în primăvara anului 1975, este cea mai complexă ÅŸi profundă lucrare a formaÅ£iei „Phoenix".
În 1976, are loc giganticul concert de la Sarmizegetusa Dacica, unde formaÅ£ia cântă acompaniată de „DubaÅŸii din BrăneÅŸti", concert filmat de Televiziunea Română, dar cenzurat apoi, apariÅ£ia trupei pe ecran fiind interzisă. Pe fondul ostilităţii autorităţilor faţă de modul liber de exprimare, în mintea fondatorului ÅŸi liderului Nicolae Covaci încolÅ£eÅŸte gândul evadării.
Go West
El pleacă, prin căsătorie, în 1976, în Olanda, renunÅ£ând la cetăţenia română. În 1977, se întoarce în Å£ară ÅŸi, în boxe „Marshall" cu difuzoarele scoase, îi ascunde pe membrii formaÅ£iei ÅŸi, riscându-ÅŸi vieÅ£ile, ies din Å£ară ÅŸi ajung în Germania.
FormaÅ£ia nu reuÅŸeÅŸte, însă, să se impună pe piaÅ£a muzicală occidentală, dominată de noile curente comerciale - disco, punk, new wave - în dauna folk - rock-ului, astfel că fiecare caută succesul personal. Krauser, Kappl ÅŸi Lipan au încercat să se afirme sub numele de „Madhouse", dar proiectul lor a eÅŸuat, iar ei s-au angajat în alte trupe, mai mult sau mai puÅ£in de succes. Rămas singur în 1979, Covaci îÅŸi alcătuieÅŸte o altă formaÅ£ie, compusă din membri de diferite naÅ£ionalităţi, alături de care, în 1981, produce LP-ul „Transsylvania Phoenix". Cu toate că la începutul anilor 1980, „Phoenix" câÅŸtigă un premiu important, albumul respectiv, care se dorea o adaptare a stilului propriu în contextul rock-ului occidental, nu se impune pe piaţă.
În aceste condiÅ£ii, Nicolae Covaci se dedică artelor plastice, a doua sa vocaÅ£ie artistică, iar din punct de vedere muzical lucrează împreună cu Erlend Krauser, în 1986, la înscenarea operetei lui Loyd Weber, „Evita", la teatrul din Osnabrück. Expresie a succesului neaÅŸteptat, teatrul îi solicită să conlucreze la înscenarea operetei „Jesus Christ Superstar", ÅŸi această acÅ£iune fiind încununată cu un succes imens. Ulterior, apar noi creaÅ£ii, după care formaÅ£ia se reuneÅŸte în jurul lui Covaci ÅŸi concertează de câteva ori în Germania, iar în 1989 are loc concertul de la „Hyde Park" din Osnabrück, dedicat revoluÅ£iei române.
Reîntoarcerea
În mai 1990, are loc prima întâlnire a lui Nicu Covaci cu publicul român, după o absenţă de 13 ani, în BucureÅŸti, unde cântă câteva piese vechi, cu Mircea Baniciu, care rămăsese în Å£ară. Surprinzător, publicul, alcătuit în mare parte din tineri ce nu prinseseră vremea de glorie a anilor ‘70, cântă alături de ei, demonstrând perpetuarea succesului, în ciuda absenÅ£ei ÅŸi a interdicÅ£iilor. În 1992, „Phoenix" produce un disc de înaltă Å£inută artistică, implicând vestitul cor „Song" ÅŸi „Orchestra simfonică a Radio BucureÅŸti", disc intitulat „Symphoenix - TimiÅŸoara". Sărbătorirea, în 1997, a 35 de ani de activitate, aduce cu sine albumul jubiliar „Aniversare 35", care conÅ£ine o nouă înregistrare a vechilor succese.
Un an după aceea, are loc un gigantic turneu prin cele mai mari oraÅŸe ale României, cu punerea în scenă a „Cantafabulelor", cu balet, costumaÅ£ii, proiecÅ£ii de film ÅŸi video, susÅ£inute de o uriaşă instalaÅ£ie de sunet ÅŸi lumină. După alÅ£i doi ani, apare primul disc cu cântece noi, intitulat „În umbra marelui URSS", însoÅ£it de o variantă în limba engleză „In the shadow of the big bear", interpretată de fostul basist al formaÅ£iei „Black Sabbath", Malcolm J. Lewis, după care are loc un turneu de prezentare a noului disc în Germania. În toamna lui 2002, la Sala Polivalentă din BucureÅŸti, are loc concertul de aniversare a 40 de ani. Sunt invitaÅ£i foÅŸti membri ai trupei, muzicieni de diverse generaÅ£ii, iar spectacolul, care a durat cinci ore, a însemnat un remember muzical al celor patru decenii de activitate.
În 2005, este lansat albumul „Baba Novak", care conÅ£ine melodii mai vechi, compuse în engleză, în anii ‘80, acestea fiind prelucrate ÅŸi adaptate pe texte româneÅŸti. Este realizat, cu această ocazie, primul videoclip „Phoenix", la piesa „Mila 2 de lângă 3''.
Aniversare 45
Anul acesta, „Phoenix" a împlinit 45 de ani, prilej cu care preÅŸedintele Traian Băsescu i-a decorat pe actualii membri ai trupei: Nicu Covaci, Josef Kappl, Mani Neuman, Cristi Gram, Bogdan Bradu ÅŸi IonuÅ£ ContraÅŸ, cu Ordinul Cultural al României în grad de Cavaler, iar Ovidiu Lipan Ţăndărică a primit Ordinul în grad de OfiÅ£er, deoarece deÅ£inea deja cealaltă medalie.
Din punct de vedere muzical, evenimentul a fost marcat, luni, printr-un concert unplugged, la Teatrul NaÅ£ional din BucureÅŸti, alături de invitaÅ£i de marcă: Gheorghe Zamfir, Dumitru FărcaÅŸ, Johnny Răducanu, Marius Mihalache, Stelu Enache ÅŸi Tavi Colen. Urmează, în decembrie, noi concerte în capitală ÅŸi în Å£ară. Marele absent, atât de la ceremonia de la Cotroceni, cât ÅŸi de la concertele aniversare, este Mircea Baniciu, cel care, datorită unei noi escaladări a eternului diferend cu Nicu Covaci, a decis să părăsească formaÅ£ia.
Dincolo de orgoliile acestor mari artiÅŸti, care fiecare în parte reprezintă o importantă personalitate artistică de sine stătătoare, rămâne, însă, contribuÅ£ia muzicii „Phoenix" la patrimoniul de cultură autentic românească.
„S-ar putea să fie ultima aniversare", afirma, zilele trecute, liderul trupei, Nicu Covaci, privind, însă, cu celălalt ochi, plin de speranţă, la proiecte de viitor, dintre care se remarcă preconizata apariÅ£ie, în primăvara anului următor, a unui nou album, intitulat "AntemioriÅ£a". Legenda merge mai departe în acelaÅŸi ritm haiducesc.
24.11.2007, 00:00
Poţi adăuga un comentariu completând formularul de mai jos.
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate.
| traiasca phoenix!!! [14.11.2008, 13:17] Formatia phoenix este si va ramane in inimille romanilor ce au ascultat muzica lor... reportajul este super tare.. este pacat ca tinerii din ziua de astazi nici macar nu au auzit de formatia asta. sau daca au auzit nu le place genul de muzica.. nici macar "rock-erii" din ziua de astazi nu mia asculta asa ceva.. da ei nu stiu ca phoenix a facut istorie in genul asta muzica.. eu ii apreciez foarte mult. mia placut mult reportajul! postat de: farapon paul  |
.jpg)
vineri ora 03:42
 | Senin |
Umiditatea: 94 %
Viteza vântului: 9.66 km/h
Sâmbătă
 | Senin |
