Toate instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu au obligaţia să adopte codul de etică universitară până la 20 decembrie a.c., potrivit unui ordin al Ministerului Educaţiei şi Cercetării. În fiecare instituţie de învăţământ superior trebuie să se constituie câte o comisie de etică, formată din cadre didactice, altele decât cele din conducerea universităţii, studenţi şi angajaţi din structura administrativă a instituţiei. Comisiile de etică vor elabora propriul document, pe baza proiectului cadru al codului de etică realizat la nivelul MEdC. De asemenea, la nivelul MEdC a fost constituit Consiliul de Etică Universitară, care va monitoriza modul de aplicare a codului de etică în universităţi. Totodată, forul se va constitui în instanţa de recurs pentru cazurile rezolvate neadecvat la nivel universitar şi se va sesiza din oficiu în legătură cu cazurile de încălcare a codului în cazul în care instituţiile nu se sesizează din proprie iniţiativă. Acest cod a fost necesar, pentru că cele mai grave fenomene din învăţământul superior sunt favoritismul, hărţuirea sexuală, pe linie ierarhică, relaţiile erotice între profesori şi studenţi şi relaţiile de tip "clică" la nivel academic şi administrativ. Documentul interzice discriminarea sau exploatarea, indiferent că acestea sunt directe sau indirecte, şi promovează ideea potrivit căreia dreptatea se bazează pe împărţirea corectă şi echitabilă a puterii şi prevenirea abuzului de putere. Orice membru al comunităţii universitare trebuie să evite lezarea libertăţii celorlalţi. Universitatea cultivă un mediu propice pentru cercetare şi competitivitate, precum şi iniţiativa şi curiozitatea ştiinţifică, dar acţionează împotriva imposturii, amatorismului, superficialităţii, dezinteresului şi plafonării. Potrivit principiilor din proiectul codului etic pentru universităţi, instituţiile de învăţământ superior apără dreptul de proprietate intelectuală şi interzic orice formă de fraudă intelectuală, precum plagiatul total sau parţial, copiatul în cadrul examenelor sau concursurilor, `fabricarea` rezultatelor cercetărilor, substituirea lucrărilor sau a identităţii persoanelor examinate, preluarea lucrărilor de la colegi sau profesori, ca şi tentativele de corupere şi fraudă. Principiul transparenţei vizează toate categoriile de informaţii, interzicând ascunderea, falsificarea sau deturnarea informaţiilor la care au dreptul membrii săi şi publicul larg.