Ultimele declaraţii făcute de premierul Silvio Berlusconi şi de aliatul său, Gianfranco Fini, liderul partidului Alianţa Naţională, formaţiune post-fascistă, demonstrează hotărârea noului Cabinet de la Roma de a combate imigraţia clandestină, în contextul infracţiunilor recent comise de cetăţenii români.

Berlusconi a venit cu iniţiativa de a cere autorităţilor de la Bucureşti un moratoriu care să permită Romei o derogare de la normele UE necesară filtrării fluxului de emigranţi români. Reales din nou în funcţia de premier, Silvio Berlusconi a declarat în mai multe rânduri că doreşte o toleranţă zero în privinţa cetăţenilor clandestini veniţi în Italia cu scopul doar de a comite infracţiuni. Berlusconi a atacat dur activitatea fostului Guvern italian condus de Romano Prodi pentru că nu a făcut nimic împotriva imigraţiei şi pentru că nu a negociat un moratoriu cu România pentru reducerea libertăţii de acces a românilor în Italia, aşa cum a făcut majoritatea statelor importante din Europa. Din această cauză, noul premier doreşte deschiderea tratativelor cu Bucureştiul pentru a obţine o derogare de la normele UE pentru o mai bună filtrare a persoanelor care intră în Peninsulă. Anterior lui Berlusconi, liderul Alianţei Naţionale, Gianfranco Fini, posibil viitor preşedinte al Camerei Deputaţilor, a declarat că nu exclude posibilitatea reintroducerii vizelor pentru români printr-o iniţiativă de rediscutare a regulilor referitoare la libera circulaţie cu Uniunea Europeană. În replică, oficiali de la Bruxelles au declarat că nu împărtăşesc opinia lui Fini şi că Roma de una singură nu are nicio competenţă în materie de vize, toată chestiunea ţinând exclusiv de competenţa forurilor Uniunii Europene. Radicalismul oficialilor italieni privind problema imigraţiei riscă să lase Italia fără postul de comisar european pentru Justiţie şi Afaceri Interne. Frattini, titularul actual al postului, ar urma să demisioneze din Comisia Europeană pentru a deveni ministru de Externe în Guvernul Berlusconi, iar înlocuitorul său la Comisia Europeană va fi francezul Jacques Barrot, Italiei fiindu-i oferit un post mai puţin important şi influent în domeniul transporturilor. Frattini declarase în urmă cu câteva zile că renegocierea directivei Uniunii Europene privind libera circulaţie a persoanelor ar fi o măsură "rezonabilă", fapt care i-a atras critici de la Bruxelles şi asta pentru că principiul liberei circulaţii este unul fundamental în Uniunea Europeană în cadrul drepturilor fundamentale ale omului.