La fel cum iarna îi surprinde în fiecare an pe drumari, şi începutul anului şcolar surprinde autorităţile judeţene responsabile de distribuirea laptelui, cornului şi mărului în şcoli. La mijlocul lunii octombrie se va şti exact când va începe distribuirea alimentelor în şcoli, iar în ceea ce priveşte programul pilot al mesei calde, deocamdată totul este în ceaţă.

 

România este deja campioană în zădărnicirea intenţiilor bune. Ideile bune, legile care ar trebui să aducă un dram de bunăstare sau să corijeze deficienţele din diferite sectoare publice se năruie din cauza unui aparat de punere în practică dezastruos. Nu mai departe programul laptele şi cornul sau mărul este anual întârziat pentru că licitaţiile se fac ba cu întârziere, ba sunt contestate, ajungându-se în situaţii de-a dreptul penibile în care pe banca elevului, cornul, laptele şi mărul ajung abia înaintea vacanţei de iarnă. De ce nu se organizează licitaţiile imediat după terminarea anului şcolar sau măcar în a doua lună de vacanţă?  

„La mijlocul lunii octombrie se va şti exact data la care vor fi livrate suplimentele alimentare pentru copii în şcoli. S-ar putea ca laptele să ajungă mai târziu decât cornul cu două săptămâni”, a declarat, pentru Crişana, Zoltan Hizo, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor.

 

Masă caldă la sfântu-aşteaptă!

Situaţia este şi mai dezastruoasă în ceea ce priveşte programul „masa cladă” al Guvernului Cioloş, program care a pus autorităţile într-o ceaţă totală.

Între cele 50 de şcoli în care ar urma să se desfăşoare proiectul pilot se află şi Şcoala Gimnazială „Floare de Lotus” din Sînmatrin, aleasă pentru că are un număr mare de elevi, 1.047, mulţi dintre ei cu probleme sociale, adică exact acei elevi care trebuie atraşi spre cursuri pentru a se micşora rata abandonului şcolar.

„Din câte ştim noi, autorităţile nu vor avea nimic de plătit pentru că banii vor veni de la bugetul de stat. Dacă acest program pilot va funcţiona va fi apoi extins la nivel naţional”, a spus Claudiu Damian, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor.

Responsabilitatea organizării licitaţiei pentru acest program pilot este încă în ceaţă, iar autorităţile şi-o aruncă de la una la alta.

„Nu este treaba noastră, ci a administraţiei publice locale, a Primăriei din Sînmartin”, a spus Zoltan Hizo de la CJ Bihor, în timp ce primarul Cristian Laza din Sînmartin îl contrazice: „nu facem noi licitaţia, noi avem zero implicare. Am discutat şi cu directorul şcolii (n.r. - Şcoala Gimnazială „Floare de Lotus”) şi el spune că a cerut clarificări de la Ministerul Educaţiei pentru că nu înţelege cum de a fost aleasă şcoala lui. Noi nu avem condiţiile necesare pentru a le da mese calde copiilor. Sperăm ca în următoarele zile situaţia să se clarifice într-un fel sau altul”.

Contactat de Crişana, reprezentantul biroului de presă al Ministerului Educaţiei susţine că ceaţa de la nivelul judeţului Bihor este normală:

„Nu-i de mirare pentru că Ordonanţa de Urgenţă mai are de trecut câteva faze pentru a fi clară. E pe circuitul de avizare la celelalte ministere, cel al Finanţelor, al Muncii etc. şi abia apoi vor fi publicate şi normele de aplicare. Nu toate şcolile vor servi mese calde, există şi posibilitatea distribuirii câte unui pachet alimentar în valoare de 7 lei pentru copii. Este adevărat că în Ordonanţă se prevede că elevii din şcolile incluse în acest program pilot nu vor primi şi masă caldă şi lapte, corn şi măr, dar până când ea va fi pusă în aplicare, elevii vor primi ceea ce primesc şi colegii lor din alte şcoli”.

În concluzie, o parte dintre elevii care nu primesc acum lapte, corn şi măr, vor primi cândva o masă caldă. Problema este că toate acestea sunt plasate într-un viitor, mai apropiat sau mai îndepărtat, iar copiii merg deja la şcoală de aproape o lună. Prin astfel de întârzieri, programele nu numai că nu au efectul scontat ci au unul opus. Abandonul şcolar nu doar că nu este eradicat, ci ar putea creşte pentru că, pe lângă privarea elevilor de corn, lapte şi măr, ei mai sunt şi minţiţi.

În general orădenii sunt împărţiţi când vine vorba despre programul „laptele şi cornul”. Una dintre cititoarele ziarului Crişana, Ramona Andra Dragomir susţine că o masă caldă ar fi preferabilă unui supliment de 7 lei sau programului cornul şi laptele. Iuliana Păcurar este, însă, critică la adresa programului: „laptele si cornul a fost o porcărie. Copiii primeau cornuri vechi, laptele era chiar stricat. Mulţi le aruncau la gunoi. A fost o modalitate de a aduce bani la partide!”. Cel puţin în prima parte a comentariului postat pe pagina de Facebook a redacţiei, cititoarea are perfectă dreptate. Şi în Bihor au fost cazuri în care copiii s-au plâns de calitatea laptelui şi a cornului, multe dintre alimente (chiar şi în stare bună) sfârşind la gunoi sau ajungând acasă la femeile de serviciu. Că, oricum, nu trebuiau nimănui!