Începând de ieri, operatorii de telefonie din România sunt obligaţi să stocheze, timp de şase luni, date privind apelurile telefonice sau mesajele scrise de o persoană fizică sau juridică. Potrivit Legii 298/2008 privind reţinerea datelor, informaţiile stocate nu vizează conţinutul comunicărilor. Solicitarea transmiterii datelor poate fi făcută abia după ce a fost începută urmărirea penală, cu autorizarea instanţei şi la cererea procurorului. În cazurile considerate „urgente", informaţiile pot ajunge la anchetatori şi numai la solicitarea procurorului. Informaţiile aflate în baza de date a operatorilor vor fi utilizate doar pentru cercetarea infracţiunilor grave, stabilite de lege ca fiind cele privind siguranţa naţională, criminalitate organizată sau terorism.

Apelurile şi sms-urile, păstrate timp de şase luni
Promulgată de preşedintele Traian Băsescu în noiembrie 2008, Legea 298/2008 stabileşte „obligaţia furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice, pentru punerea acestora la dispoziţia autorităţilor competente, în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave". Legea nu se aplică în ceea ce priveşte conţinutul comunicării sau informaţiile consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice. Deşi legea a intrat deja în vigoare, dispoziţiile referitoare la reţinerea datelor de trafic şi localizare a serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet se vor aplica începând cu data de 15 martie 2009. Furnizorii de reţele publice de comunicaţii şi comunicaţii electronice au astfel obligaţia de a asigura, pe cheltuiala proprie, crearea şi administrarea unei baze de date în format electronic, în vederea reţinerii informaţiilor. În cazul reţelelor de telefonie, fixă sau mobilă, vor fi stocate date privind: numărul de telefon apelant şi apelat, precum şi numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat; data şi ora iniţierii şi încheierii unei comunicări; informaţii privind serviciul de telefonie utilizat. În plus, în cazul reţelelor de telefonie mobilă se vor stoca: identitatea internaţională de abonat mobil (IMSI) a apelantului; identitatea internaţională a echipamentului mobil (IMEI) a apelantului; identitatea IMSI a apelatului; identitatea IMEI a apelatului. În cazul serviciilor anonime preplătite: data şi ora activării iniţiale a serviciului precum şi identificatorul celulei din care a fost activat serviciul.


Datele, solicitate după începerea urmăririi penale
În ceea ce priveşte serviciile de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet, datele ce vor fi stocate timp de şase luni de către operatori sunt: identificatorul alocat utilizatorilor; identificatorul de utilizator şi numărul de telefon alocate pentru efectuarea oricărei comunicări prin reţeaua publică de telefonie; numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, căruia i s-a alocat o adresă IP; data şi ora conectării şi ale deconectării de la serviciul de acces la internet, precum şi data şi ora conectării şi ale deconectării de la poşta electronică sau de la serviciile de telefonie prin internet. La sfârşitul celor şase luni, toate datele reţinute, cu excepţia celor puse la dispoziţia autorităţilor şi care au fost păstrate de acestea, trebuie să fie distruse prin proceduri automatizate, ireversibil. Autorităţile competente, MIRA, Ministerul Public, SRI sau SIE, nu pot solicita transmiterea de informaţii decât după ce împotriva persoanei vizate a fost începută urmărirea penală. Dacă într-o cauză nu s-a dispus trimiterea în judecată, datele se arhivează la sediul parchetului şi se păstrează până la împlinirea termenului de prescripţie pentru fapta ce a format obiectul cauzei. Dacă instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal, rămasă definitivă, datele se vor arhiva odată cu dosarul, la sediul instanţei.

Legea nu permite înregistrarea conţinutului convorbirilor
Deşi abia intrată în vigoare, legea privind stocarea datelor a stârnit o serie de reacţii negative, majoritatea nemulţumirilor făcând referire la încălcarea dreptului la intimitate sau la violarea secretului corespondenţei. Procurorii spun însă că noile reglementări vor aduce un plus muncii lor. „Ne interesează Legea 289/2008 din punctul de vedere al urmăririi penale. Există anumite condiţii pentru ca noi să ne putem folosi de lege. Mai exact datele pot fi solicitate numai în cazul infracţiunilor grave şi abia după începerea urmăririi penale. Legea a intrat în vigoare şi dispoziţiile sale sunt obligatorii, dar aşteptăm şi normele metodologice", a declarat procurorul Dorel Moţiu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor. Potrivit acestuia, informaţiile stocate de operatorii de telefonie sau de internet vor putea fi folosite ca probe împotriva persoanei vizate. Unul dintre cele mai mari avantaje aduse de noile reglementări este, cred magistraţii, faptul că o persoană urmărită penal pentru infracţiuni grave va putea fi localizată exact cu ajutorul datelor stocate. Pe de altă parte, magistraţii subliniază faptul că legea nu permite înregistrarea conţinutului convorbirilor. Pentru supravegherea şi interceptarea unui post telefonic sunt valabile prevederile legale existente în prezent, fiind nevoie de un mandat eliberat de instanţă pentru ca anchetatorii să poată intercepta convorbirile unei persoane.