Suspendarea preşedintelui şi consecinţele sale au fost îndelung dezbătute în aceste zile, reprezentanţii clasei politice întrecându-se în păreri pro sau contra deciziei Parlamentului, dar şi în interpretări mai mult sau mai puţin competente ale prevederilor actuale ale Legii referendumului. Dacă preşedintele Băsescu ar fi demisionat din funcţie, aşa cum a "ameninţat" cu doar câteva zile înaintea votului de suspendare din Parlament, lucrurile erau destul de simple, în termen de 3 luni de la vacanţa funcţiei urmând să fie organizate alegeri prezidenţiale anticipate. Cum, însă, Băsescu s-a răzgândit în ceasul al... 25-lea, urmează consultarea voinţei poporului pentru demiterea sa prin referendum, o procedură altminteri constituţională, dar controversată datorită lacunelor legislative din domeniu. Conform Constituţiei României, art. 95 alin. (3), "dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui." Referendum valid înseamnă, în momentul de faţă, participarea la procesul elelctoral a cel puţin jumătate plus 1 din numărul total de cetăţeni cu drept de vot, adică aproape 9 milioane de români (nu există o cifră exactă, structura populaţiei cu drept de vot modificându-se în fiecare zi). Având în vedere că nu s-a reuşit modificarea legii referendumului, pentru ca problema pusă în discuţia poporului (în speţă demiterea preşedintelui) să fie aprobată, trebuie să se bucure votul a jumătate plus 1 din numărul total de cetăţeni cu drept de vot. Adică, degeaba participă cei minimum 9 milioane de oameni la referendum, şi acesta este valid, dacă nu au toţi aceeaşi opţiune, pro sau contra demiterii preşedintelui. Prin urmare, există mai multe posibilităţi de "materializare" a referendumului organizat, cel mai probabil, pe data de 19 mai. Prima, în condiţii de validare a acestuia prin prezenţa a jumătate plus 1 din numărul alegătorilor cu drept de vot, presupune opţiunea fermă a acestei majorităţi pentru demiterea preşedintelui, caz în care funcţia se declară vacantă şi în maximum 3 luni se organizează alegeri anticipate. O a doua variantă, tot în cazul validării referendumului prin prezenţa minimală, prevede neîntrunirea a jumătate plus 1 din voturile electoratului în favoarea uneia din cele două opţiuni, caz în care, din momentul publicării rezultatelor oficiale ale referendumului, preşedintele ar putea fi repus în funcţie. O a treia, cea mai probabilă, dar şi cea mai disputată, posibilitate indică invalidarea referendumului, datorită absenteismului electoral, caz care, indiferent de rezultatul votului, ar fi urmat tot de repunerea în funcţie a preşedintelui. Disputele asupra acestei posibilităţi nu au încetat să apară, cu atât mai mult cu cât legea lasă loc de interpretări. Astfel, actul normativ prevede doar că demiterea preşedintelui prin referendum este aprobată dacă a întrunit majoritatea simplă a voturilor cetăţenilor înscrişi pe listele electorale, fără a se mai face vreo referire la eventualitatea reluării procedurii în cazul în care la vot nu se prezintă jumătate plus 1 din alegători, referendumul nefiind, astfel, validat. O interpretare logică, împărtăşită de către tot mai mulţi analişti, sugerează organizarea unei a doua consultări populare, unde, indiferent de prezenţa la urne, să conteze majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate. O altă "teză" ar fi suspendarea preşedintelui României pe termen nelimitat, sau cel puţin până când referendumul pentru demiterea sa ar întruni cumulativ cele două condiţii prevăzute de lege. Aşa cum, spre exemplu, la consultarea voinţei cetăţenilor în vederea transformării unei comune în oraş, în caz de invalidare a referendumului, datorită prezenţei scăzute la urne, localitatea rămâne comună, şi în cazul unei eventuale invalidări a referendumului din 19 mai, s-ar impune ca Băsescu să rămână... preşedinte suspendat. Apoi, pare nefiresc ca demiterea sau menţinerea în funcţie a unui preşedinte ales în urma turului doi al prezidenţialelor, cu doar trei milioane de voturi, să fie decisă de cel puţin nouă milioane de alegători. Toate aceste "mici" scăpări sunt dezbătute în prezent de juriştii Parlamentului şi, mai mult ca sigur, pentru "tranşarea" lor, se va apela din nou la "serviciile" Curţii Constituţionale. Loredana POPOVICI Votăm pe 19 mai? Senatul şi Camera Deputaţilor se vor reuni, astăzi, în plen, pentru a vota proiectul de hotărâre a Parlamentului care stabileşte data de 19 mai pentru organizarea referendumului în care electoratul va fi chemat să răspundă prin "DA" sau "NU" la întrebarea: "Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României?" Campania electorală pentru referendum va începe imediat după publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Parlamentului, lucru care s-ar putea întâmpla chiar astăzi, dacă majoritatea senatorilor şi deputaţilor vor fi de acord cu proiectul de hotărâre elaborat de conducerea Legislativului şi se va termina cu 48 de ore înaintea zilei referendumului. Legea referendumului prevede că au dreptul de a participa la procesul elelctoral toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua desfăşurării acestuia.