Procurorii anticorupţie au sesizat Comisia de Verificare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Oradea, referitor la averea lui Ioan Lascău - fost consilier preaderare în cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi fost director executiv la DGFP Bihor - trimis în judecată pentru corupţie. Una în acte, alta în realitate Ioan Lascău a fost deferit justiţiei în aprilie 2005, pentru mai multe infracţiuni care au determinat producerea unor prejudicii de aproximativ un milion de lei (zece miliarde de lei vechi). Sesizarea Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA) a fost făcută după ce procurorii au stabilit că Lascău este proprietar al mai multor bunuri mobile şi imobile despre care există indicii certe că ar fi fost dobândite ilicit, potrivit unor surse judiciare. De asemenea, procurorii au mai stabilit că există neconcordanţe între declaraţia de avere a lui Lascău şi informaţiile primite de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor, potrivit cărora veniturile nete obţinute de acesta în perioada 1991-2004, când a fost funcţionar public, sunt de 1,1 miliarde de lei. În urma verificărilor, procurorii au mai reţinut că, în această perioadă, Lascău a avut şase maşini - dintre care una nedeclarată la Administraţia Financiară Oradea - şi că a achiziţionat şi folosit în interes propriu, sub paravanul unei firme, un apartament şi două autoturisme de lux. La percheziţia domiciliară efectuată de procurorii anticorupţie s-au găsit, de asemenea, 20.000 de dolari şi 8.000 de euro, precum şi depozite bancare de peste zece miliarde lei. Potrivit declaraţiei de avere din 15 mai 2003, Lascău deţinea jumătate din două case - fiecare cu valoare de impozitare de 800 de milioane de lei - şi dintr-un teren intravilan, trei maşini de lux, 500.000 de euro şi alte bunuri producătoare de venituri nete cu o valoare mai mare de 10.000 de euro anual. În acest caz, procurorii anticorupţie au indicii clare că Lascău "şi-a ascuns averea" prin vânzarea simulată a casei din Oradea, prin donarea unor imobile către copiii lui, prin "ascunderea unor bunuri în patrimoniul unei firme" şi prin ridicarea în numerar a sumelor aflate în depozitele bancare. Un prejudiciu de 10 miliarde lei Ioan Lascău a fost deferit justiţiei sub acuzaţiile de luare de mită, spălare de bani, instigare la bancrută frauduloasă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală, abuz în serviciu contra intereselor publice şi efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii de foloase materiale necuvenite. Prin infracţiunile de corupţie comise, Lascău a prejudiciat părţile vătămate şi statul român cu circa zece miliarde lei, faptele fiind cu atât mai grave cu cât au fost săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, atribuţii caracterizate în mod expres prin protejarea bugetului de stat şi a banului public, au apreciat procurorii anticorupţie. Din probele administrate în cauză, rezultă că inculpatul a pretins şi primit cu titlu de mită, în cursul anului 2003, diverse bunuri şi servicii în valoare de peste 400 de milioane de lei de la un om de afaceri din Oradea, pentru a nu efectua controale la firmele acestuia şi pentru avizarea favorabilă a unor cereri privind reeşalonarea unor datorii. În luna februarie 2001, Ioan Lascău a participat la o licitaţie organizată de AVAB Bucureşti, în calitate de mandatar al unei societăţi comerciale (folosită drept paravan), achiziţionând un spaţiu în favoarea DGFP Bihor. Spaţiul a fost revândut, iar banii au intrat în contul lui Lascău. În perioada aprilie - mai 2003, Lascău a dispus efectuarea, în regim de urgenţă, a unui control la o societate administrată de cumnatul său, societate folosită, de asemenea, ca paravan şi a aprobat rambursarea ilegală către această firmă a aproximativ 300 de milioane de lei. Din actele de urmărire penală, rezultă şi faptul că, în perioada decembrie 2002 - martie 2003, Lascău şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, aprobând, cu ştiinţă, în mod nelegal, restituirea sumei de 318.740.000 de lei cu titlu de TVA, aferentă construcţiei locuinţei sale, în baza unor documente justificative false. De asemenea, procurorii anticorupţie au reţinut că, în perioada aprilie - mai 2003, Ioan Lascău a împiedicat urmărirea unei creanţe în valoare de un miliard lei pe care o firmă din Oradea - aflată în procedură de faliment şi în lichidare judiciară la DGFP Bihor - o avea faţă de un alt agent economic. Dosarul cauzei a fost trimis spre soluţionare la Tribunalul Bihor.