O delegaţie formată din secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, orădeanul Marcel Boloş, directorul general al CNADNR, Cătălin Homor, şi directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, Eugen Cecan, va fi prezentă azi pe tronsonul bihorean 3C (Suplacu de Barcău – Borş) al Autostrăzii Transilvania pentru a verifica mobilizarea de şantier a constructorului.

Constructorul spaniol Corsan-Corviam a ieşit din amorţeală în aceste zile, dând semne că ar intenţiona să se apuce de lucrările pe care le are de făcut la tronsonul bihorean 3C Suplacu de Barcău – Borş al Autostrăzii Transilvania. Nu mai aveau, însă, timp de gândire, având în vedere că au primit termen limită în acest sens data de 16 septembrie, dată care, dacă nu era respectată, ar fi riscat rezilierea contractului. „În urma discuţiilor avute cu directorul CNADNR, am stabilit că în 16 septembrie ne vom întâlni pe tronsonul bihorean al Autostrăzii Transilvania pentru a verifica deschiderea de şantier, acesta fiind termenul limită la dispoziţia constructorului. Au dat ceva semne că s-au apucat de lucru, au montat staţia de betoane, dar mai multe vom vedea la faţa locului. Vom merge la Suplacu de Barcău, vom fi prezenţi şi la organizarea de şantier de la Chiribiş, precum şi pe tot aliniamentul pentru a vedea gradul de mobilizare”, ne-a declarat, joi, Eugen Cecan, directorul DRDP Cluj, care a mai precizat că obligaţia constructorului este aceea de a transmite graficul de lucrări ce vor putea fi executate în următoarea perioadă, de asemenea ce va putea fi făcut şi ce nu pe timpul sezonului rece.

„În condiţiile în care termenul de finalizare a tronsonului 3C (n.r. – 2017) este deja compromis, Compania (n.r. – CNADNR) va analiza ce extensie de timp le va oferi pentru finalizarea lucrărilor. Nimeni nu-şi doreşte o reziliere, pentru că ar însemna reluarea tuturor procedurilor şi ar însemna un alt an de zile pauză. Destul ne-am chinuit cu DN 76, nu am vrea să păţim la fel şi cu Autostrada. Din păcate, în acest domeniu, e ca şi cu zugravii, depinde ce noroc ai să nimereşti un zugrav, în cazul nostru un constructor, serios”, a concluzionat Eugen Cecan, care a precizat că, înainte de Autostradă, vor fi inspectate, din nou, lucrările executate la DN 76.

CNADNR, în reorganizare

În altă ordine de idei, Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă prin care reorganizează CNADNR şi înfiinţează Compania Naţională de Investiţii Rutiere SA (CNIR), o companie distinctă pentru gestionarea infrastructurii rutiere. Potrivit ministrului Transporturilor, Sorin Buşe, CNADNR îşi va schimba denumirea în CNAIR - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi va avea ca obiect principal întreţinerea, repararea, administrarea şi exploatarea autostrăzilor, drumurilor, variantelor ocolitoare şi altor elemente de infrastructură rutieră.

„Va gestiona proiectele aflate în curs până la finalizarea lor, adică încheie toate şantierele deschise azi, fie că sunt de reabilitare a drumurilor naţionale, fie construcţii de autostrăzi”, a precizat Buşe. CNIR se va ocupa de proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier potrivit necesităţilor de deplasare a cetăţenilor şi de circulaţie a mărfurilor în condiţii de siguranţă, a completat ministrul. „CNIR va proiecta, construi, reabilita, moderniza şi repara autostrăzile pe perioada de garanţie tehnică. Va construi drumurile expres, drumurile naţionale, variantele de ocolire şi alte elemente de infrastructură rutieră. Va executa lucrări în regie proprie şi va coordona dezvoltarea unitară şi echilibrată a infrastructurii de transport rutier. Va desfăşura, de asemenea, activităţi de concesionare a spaţiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor şi a drumurilor expres. CNIR va funcţiona efectiv din 2017 şi se va ocupa de proiectele noi, precum centura de sud a Bucureştiului sau autostrada Sibiu-Piteşti”, a explicat Buşe.

Executivul precizează că CNIR are un capital social iniţial de 50.000.000 lei, subscris şi integral vărsat în numerar de statul român până la data de 30 noiembrie 2016, în calitate de acţionar unic. „În ceea ce priveşte gestionarea proiectelor, CNAIR transferă, în mod etapizat, pe o perioada de maximum 3 ani, proiectele de infrastructură de transport rutier către CNIR. Proiectele care vor fi transferate sunt: modernizarea Centurii Sud Bucureşti; realizarea ring II Centura Sud Bucureşti; realizarea autostrăzii Sibiu - Piteşti; realizarea autostrăzii Târgu Mureş - Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni; realizarea drumului expres Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău - Paşcani. (...) CNIR încasează lunar de la CNAIR un procent de 15% din valoarea rovignetei încasate, tarifelor de trecere a podurilor precum şi din alte venituri rezultate din exploatarea bunurilor proprietate publică pe care le are concesionate, cu excepţia veniturilor din concesiunile de spaţii de servicii şi a veniturilor din închirieri”, explică Guvernul. Buşe a estimat că numărul angajaţilor CNIR va fi între 400 şi 600, în funcţie de proiectele în derulare.

„În ceea ce priveşte salariile, dorim ca această companie să fie competitivă pe piaţa naţională, să poată atrage oameni foarte bine pregătiţi profesional. Dorim prin această salarizare să atragem oameni competenţi care sunt pe piaţă în acest moment. Mai dorim ca oamenii pe care noi îi formăm să îi putem păstra în trei ani, cinci ani când vor căpăta o competenţă profesională foarte bună”, a spus ministrul.