Cu trei zile înaintea summitului UE de la Bruxelles, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a început un turneu în Republica Cehă, la Praga având loc reuniunea regională a şefilor de Guvern ai grupului de la Vişegrad, din care fac parte Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia.

Vizita liderului de la Elysee este percepută ca o reuniune de criză, după votul negativ al irlandezilor asupra tratatului de la Lisabona. În paralel, miniştrii de Externe ai Uniunii Europene s-au reunit la Luxembourg, pentru a analiza, la rândul lor, situaţia creată prin opţiunea de vot a irlandezilor. Concluzia ar fi că statele europene nu sunt sigure că pot salva Tratatul de la Lisabona, ele fiind conştiente de faptul că se găsesc în faţa unui blocaj major. Cu toate acestea, majoritatea liderilor europeni susţin că Tratatul nu a murit şi că s-a convenit continuarea demersurilor pentru ratificarea sa. Totodată, premierii ceh, slovac, polonez şi ungar, prezenţi la summitul regional de la Praga, au declarat că respingerea Tratatului nu ar trebui să afecteze extinderea Uniunii Europene, mai ales în ceea ce priveşte aderarea Croaţiei. La reuniunea de la Praga, liderul francez va prezenta în mod amplu priorităţile preşedinţiei franceze a Uniunii Europene, care va începe la 1 iulie 2008. Parisul va avea dificila misiune de a depăşi criza generată de respingerea Tratatului de la Lisabona, textul neputând întra în vigoare decât după ce este ratificat de toate cele 27 state membre ale Uniunii Europene, Irlanda fiind, de altfel, singurul stat care a prevăzut pentru ratificare procedura referendumului. În privinţa extinderii, comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, a afirmat că votul irlandezilor nu va duce la diminuarea angajamentului UE pentru admiterea de noi membri din regiunea Balcanilor sau a Turciei. Această opinie vine, însă, în contradicţie cu cea a preşedintelui Parlamentului European, Hans Gert Poettering, care a evidenţiat că respingerea textului Tratatului face ca extinderea pe mai departe a UE să fie imposibilă pentru moment, excepţie făcând poate doar Croaţia, stat aflat în negocieri avansate cu forul european. Votul irlandez ar putea avea unele efecte şi în cazul altor state care nu au ratificat încă documentul, care ar putea contesta unele prevederi din text. Marea Britanie urmează să ratifice textul în Camera Lorzilor şi, în principiu, nu se aşteaptă să existe probleme. Dificultăţi ar putea apărea în ceea ce priveşte Danemarca, Olanda şi Cehia.