România a fost, în perioada de după revoluţie, spaţiul unor tensiuni care au ajuns deseori la conflicte sângeroase. Unele dintre violenţe au fost instrumentate politic, cum ar fi agresiunile din timpul campaniei electorale din aprilie-mai 1990. În aceeaşi categorie intră venirea repetată a unor grupuri de până la 12.000 de mineri, utilizaţi de preşedintele Ion Iliescu pentru a-şi regla conturile cu diferiţi adversari politici. În 14-15 iunie 1990, Bucureştiul a fost terorizat de aceste bande, iar în septembrie 1991, ele au determinat căderea guvernului de atunci. Conflictul cu repercusiunile cele mai lungi în timp a fost cel din Târgu Mureş, din martie 1990, dintre români şi maghiari. Deşi el a pus în evidenţă o reală problematică etnică, izbucnirea sa pare a fi fost, cum arată numeroase date, instrumentată de forţele politice aflate în competiţia pentru putere. Profesorii români, scoşi cu forţa din şcoli La începutul anului 1990, UDMR a iniţiat reorganizarea învăţământului în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, pe principiul segregării, al separării de români, promovând numai învăţământul în limba maghiară şi refuzând orice subordonare faţă de instituţiile Statului Român. Profesorii români au fost scoşi din şcolile maghiare ?purificate" şi obligaţi să părăsească funcţiile deţinute şi chiar judeţul. Elevii români, minoritari, au fost supuşi maltratărilor şi violenţelor fizice de către colegii lor maghiari, majoritari. Centrul de greutate al acţiunilor UDMR-ului a fost în judeţul Mureş, la Tg. Mureş. Debutul a avut loc la 19 ianuarie, când Consiliul Judeţean Mureş al Frontului Salvării Naţionale a hotărât ca, începând cu această dată, să aibă loc separarea etnică a liceelor mureşene, Liceul "Alexandru Papiu Ilarian" din Tg. Mureş să fie declarat liceu cu limbă de predare română, iar Liceul "Bolyai Farkas" să fie liceu cu limbă de predare maghiară, ceea ce a generat nenumărate tensiuni şi convulsii sociale. UDMR a trecut la scoaterea cu forţa a profesorilor români din şcoli, acţiune care a atins cote dramatice la Liceul Bolyai Farkas din Tg. Mureş. Oribilul gest, cât şi altele similare au indus o puternică nemulţumire în rândul populaţiei româneşti. FEBRUARIE În Baraolt, minerii maghiari din localitate au avut rolul de a-i insulta, batjocori, ameninţa şi agresa în public pe profesorii români. Elevii români scoşi din şcolile maghiare au fost plasaţi în spaţii complet inadecvate procesului de învăţământ. La fel s-a întâmplat la Sf. Gheorghe, la Odorheiu Secuiesc, la Tg. Secuiesc (unde elevii români au fost repartizaţi în clădirea unor foste grajduri) şi la Miercurea Ciuc. Numele româneşti ale şcolilor au fost înlocuite cu nume ungureşti, preferându-se chiar numele unui cunoscut criminal de război ungur, Wass Albert, vinovat, în septembrie 1940, de moartea a 14 români din Sucutard şi Mureşenii de Câmpie, între care un preot şi o fetiţă de patru ani. După eliminarea elevilor şi profesorilor români din şcolile ungureşti, unde urma să se folosească doar limba maghiară, au fost aduse manuale şcolare din Ungaria, de orientare revizionistă. Această acţiune coordonată de UDMR a fost în mod vădit separatistă, sfidând Statul Român, şi a fost susţinută de reprezentanţi ai Guvernului provizoriu de la Bucureşti, care au acţionat în consens cu UDMR. 7 februarie - Are loc mitingul elevilor români de la Liceul Bolyai Farkas din Tg. Mureş, care se termină cu un marş al acestora prin centrul oraşului, scandând lozinci semnificative pentru idealul tinerei generaţii de a trăi în deplină frăţie şi armonie: "Suntem fraţi, nu ne separaţi!", "Vrem licee mixte, nu separatiste", "Unde-i democraţia, dacă s-a distrus frăţia?". 8 februarie - În prezenţa a 15.000 de cetăţeni din judeţul Mureş, la Sala Sporturilor din Tg. Mureş, s-a constituit Uniunea Naţională Vatra Românească, formaţiune de atitudine civică şi culturală cu pronunţată orientare umanistă de susţinere a fiinţei naţionale şi de combatere a manifestărilor străine democraţiei reale. Ea a reprezentat o stâncă puternică care a spart valul iredentist. Scopul ei imediat a fost înlăturarea vidului de putere apărut din cauza nefuncţionării instituţiilor statului, prin mobilizarea populaţiei româneşti în vederea contracarării acţiunilor agresive ale UDMR, care destabilizase această zonă a ţării. 9 februarie - Se deplasează la Tg. Mureş, pentru a analiza situaţia critică a învăţământului mureşean, destabilizat de elementele extremiste ale UDMR, prim-adjunctul ministrului Învăţământului, prof. dr. Octavian Stănăsilă, şi adjuncţii dr. D?menyi Lajos şi prof. Hans-Otto Stamp. În urma analizei situaţiei, conducerea ministerului s-a pronunţat împotriva separatismului în şcoli. MARTIE 7 martie - Ca urmare a sensibilizării factorilor politici în problema Transilvaniei, conducerea CPUN a acceptat la lucrările acestui forum a preşedintelui Uniunii Vatra Românească, Radu Ceontea, măsură contramandată în grabă la protestele UDMR, pe motiv, afirma acesta, că Uniunea Vatra Românească nu este o organizaţie politică, ci culturală. 9 martie - Din partea Comitetului pentru Transilvania al românilor din New York se primeşte o scrisoare din care cităm: "Radioul unguresc din New York a condamnat guvernul unguresc pentru că nu a profitat de ocazie atunci când România a fost în plină revoltă, să fi invadat Transilvania şi s-o anexeze Ungariei". La 7 ianuarie, Asociaţia ungurilor americani, discutând problema Ardealului, declară: "Ceauşescu a căzut cu sânge unguresc, dar sacrificiul acesta nu este destul. Ungurii din Transilvania trebuie să fie eliberaţi şi anexaţi la Ungaria. În orice caz trebuie să încercăm întâi rezolvarea pe cale paşnică. Sunt trei posibilităţi: 1. Un verdict internaţional 2. O Transilvanie independentă de tipul Elveţiei 3. Toată Transilvania trebuie luată cu forţa şi anexată Ungariei. Ungurii din America sunt gata să discute cu guvernul ungar ce este de făcut. Tibor Demeter, preşedintele Asociaţiei." 14 martie - În ziarul "Cuvântul liber" din Tg. Mureş apare apelul comitetului californian al drepturilor omului pentru unguri şi alte minorităţi din România, care a fost afişat pe zidurile Bisericii reformate din Los Angeles în care se scrie: "Bărbaţi şi femei, liberi, ai Americii, ajutaţi în oprirea genocidului! Ajutaţi cele trei milioane de unguri să supravieţuiască, în ţara lor străbună. Guvernul şovinist-stalinist din România acţionează sistematic pentru distrugerea populaţiei maghiare native. În Transilvania se comit următoarele atrocităţi de către români împotriva ungurilor: închiderea forţată a şcolilor şi universităţilor ungureşti, ei nu pot vorbi limba proprie, încearcă deportarea ungurilor cinstiţi din locurile lor de baştină etc." 15 martie - Sub pretextul sărbătoririi zilei de 15 martie 1848, în Transilvania au sosit numeroase autobuze cu turişti unguri, fapt acceptat cu uşurinţă de conducătorii provizorii ai Statului Român, care, se ştie, deschiseseră larg graniţele ţării începând cu decembrie 1989. În acest context, câţiva membri ai CPUN Mureş, au propus oficial unirea judeţelor Mureş, Covasna şi Harghita într-o regiune autonomă maghiară. La Albeşti, Fântânele, Sovata, Tg. Mureş şi alte multe localităţi are loc aniversarea a 142 de ani de la revoluţia iniţiată în Ungaria, când Kossuth Lajos a proclamat actul samavolnic de unire al Transilvaniei cu Ungaria, eveniment soldat cu distrugerea a 230 de sate româneşti şi asasinarea a 40.000 de români. Se arborează însemnele de stat ungare şi se intonează cântece care lezează sentimentele naţionale ale românilor. La Satu Mare aproape 4000 de cetăţeni unguri au participat la arborarea drapelului unguresc pe edificiul catedralei catolice, precum şi la profanarea statuii lui Nicolae Bălcescu. Are loc o nouă profanare a statuii lui Avram Iancu din Tg. Mureş. Situaţia de la IMF Tg. Mureş este tot mai tensionată ca urmare a grevei studenţilor maghiari care refuză să intre la cursuri alături de colegii lor români. Ia fiinţă Partidul Unităţii Naţionale a Românilor din Transilvania, transformat apoi în PUNR, care, în decursul anilor, alături de Partidul România Mare, înfiinţat un an mai târziu s-au aflat în fruntea luptei împotriva acţiunilor antiromâneşti ale UDMR. 16 martie - Un Trabant condus de un element iresponsabil, extremist, de naţionalitate maghiară intră într-o coloană de manifestanţi din Tg. Mureş, accidentând 14 persoane. La Farmacia nr. 28 din Tg. Mureş personalul de naţionalitate maghiară refuză să servească clienţii de naţionalitate română, arborează drapelul maghiar şi încearcă să expună o firmă bilingvă. 17 martie - Are loc marşul şi mitingul de protest al studenţilor şi cadrelor didactice de la IMF Tg. Mureş împotriva grevei declanşate cu 10 zile în urmă de studenţii maghiari ai institutului. 19 martie - La Tg. Mureş au loc confruntări violente, în urma cărora au suferit vătămări fizice atât români, cât şi maghiari, între care şi scriitorul S?to Andras. 20 martie - În replică, se produce o manifestaţie maghiară cu oameni înarmaţi şi bine organizaţi, accesul în oraş al manifestanţilor români fiind blocat. Trei autobuze cu ţărani români din judeţ sunt lăsate să pătrundă dincolo de cordoanele care închideau oraşul, pasagerii lor devenind practic victimele manifestanţilor unguri, bine pregătiţi pentru represiune. După-amiaza, la Tg. Mureş au loc noi confruntări violente soldate cu 6 morţi şi 263 de răniţi în cea mai mare parte români (4 morţi şi 198 răniţi). La Ernei, Dumbrăvioara, Sângeorgiu de Mureş, se ridică bariere, românii sunt agresaţi cu furci, lopeţi, bare, pietre etc. Fabrica de pâine lasă fără pâine populaţia română a municipiului, în timp ce maghiarii primesc pâine distribuită prin bisericile reformate şi romano-catolice. Deşi s-a încercat ascunderea adevărului, el iese la iveală chiar din aceste cifre: pregătirea insurecţiei este evident de partea celor care au avut mai puţine pagube. La fel de elocventă este prezenţa unor echipe de filmare din Occident, compuse mai ales din unguri extremişti, care erau bine pregătite şi plasate pentru a filma evenimentul. Acestea au făcut reportaje partizane, transformându-i cinic în comentariile lor pe unguri din agresori în călăi. Aşa se face că o victimă care a fost prezentată pe toate ecranele lumii, ca ungur ucis în bătaie de români, era românul Mihai Cofariu, maltratat sălbatic de unguri. Mihai Cofariu, din comuna Ibăneşti, a scăpat cu viaţă, dar cu grave infirmităţi. 21 martie - Biroul executiv al CPUN înfiinţează o comisie centrală de anchetă a evenimentelor care au avut loc la Tg. Mureş, condusă de Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru al guvernului. Toate acestea ne indică un plan de dezinformare pregătit la nivel intern şi internaţional, în favoarea părţii maghiare. Scopul pare a fi fost de a internaţionaliza chestiunea maghiară din România şi a obţine un rezultat favorabil autonomiei judeţelor maghiare sau chiar a Transilvaniei. Sunt indicii că această insurecţie ungurească urmărea de fapt refacerea Regiunii Autonome Maghiare. Deşi planul UDMR n-a izbutit, aceasta se datorează mai puţin conducerii provizorii a României, ci populaţiei civile româneşti, care a reacţionat riscându-şi viaţa să dezamorseze un puci pregătit împotriva Statului Român. Atunci Uniunea culturală Vatra Românească şi-a dovedit rolul de zid ce a oprit valul, interpunându-se între Statul Român şi agresiunea patronată de UDMR.