Din patru în patru ani, oamenii de rând îşi exercită dreptul prin care decid pe mâinile cui vor încăpea destinele comunităţii în care trăiesc. Astfel, alegerile locale reprezintă un moment de răscruce, electoratul trebuind să pună în balanţă realizările celor care le-au oferit încrederea la scrutinul precedent. Din păcate, în urma unor astfel de analize majoritatea alegătorilor realizează că, indiferent de administraţia publică aleasă, nivelul lor de trai nu se îmbunătăţeşte sau diferenţa este prea puţin perceptibilă. Motiv pentru care, ieri, la ora 17.00, în Bihor, prezenţa la vot era de numai 38,64%. Dis-de-dimineaţă, încă de la deschiderea secţiilor de votare, primii care s-au prezentat conştiincios la urne pentru a-şi exercita dreptul prevăzut de Constituţie au fost persoanele de vârsta a treia. Se pare că tineretul patriei are anumite rezerve faţă de promisiunile făcute în această campanie electorală şi, chiar fără o anumită experienţă de viaţă, sunt conştienţi că nici unul dintre candidaţi nu se preocupă suficient de problemele comunităţii. Astfel, ei au preferat să-şi folosească timpul liber pentru alte activităţi, cum ar fi ieşitul la iarbă verde şi mersul la ştrand, decât să se omoare cu ştampilele şi buletinele de vot. În jurul orei 18.00, cu trei ore înainte de închiderea urnelor, doar 15% dintre tinerii orădeni au considerat că votul lor contează. Aflux relativ mai mare după prânzul din familie Până la ora 14.00, procentajul alegătorilor care s-au prezentat la vot în Oradea a fost de 17,21%, cu 6,27% mai puţin decât media pe judeţ. Un aflux mai mare de alegători s-a înregistrat în intervalul orar 14.00-17.00, ajungându-se astfel ca la unele secţii de votare procentajul de prezenţă la vot să depăşească 50%. "După amiază activitatea la secţia noastră de votare s-a intensificat. Dacă până la ora 14.00 prezenţa la vot era de doar 20%, acum, la ora 18.00, ne putem lăuda cu faptul că 56% dintre cei înscrişi pe liste şi-au exprimat opţiunile pentru primar, consilieri locali şi judeţeni", ne-a declarat Călin Chereji, preşedintele Secţiei nr. 114, situată la Ştrandul din Ioşia. Ca la toate secţiile de votare, şi aici cei mai activi dintre alegători s-au dovedit a fi persoanele de vârsta a treia. Aceştia se pare că le-a mai rămas o fărâmă de speranţă că poate totuşi în viitorul mandat aleşii noştri le vor asigura condiţii de trai decente. "Am venit la vot pentru că eu cred că avem nevoie de un cârmaci, dar unul bun, care să pună pe primul loc problemele noastre, ale celor vârstnici. Eu sunt văduvă de război şi am o pensie de 190.000 de lei. Poate că viitorul primar îmi va mai îndulci traiul amar din ultimii ani", a declarat Floare Popa, în vârstă de 82 de ani. Mulţi dintre preşedinţii secţiilor de votare s-au plâns de faptul că unii dintre alegători s-au prezentat la urne doar cu cartea de alegător. "Deşi s-a făcut atâta campanie în mass-media, totuşi oamenii nu au înţeles că la alegerile locale se votează pe baza cărţilor de identitate sau, eventual, a cărţilor de identitate provizorii. Aproape 40 de persoane au vrut să voteze cu cartea de alegător. Cei mai înţelegători au fost vârstnicii, care s-au întors cu buletinul de identitate. Nu acelaşi lucru pot să spun despre tinerii aflaţi în aceeaşi situaţie, care au plecat şi duşi au fost", ne-a precizat Doina Lazăr, preşedinta Secţiei nr.116, situată la Sala Sporturilor. Urne mai puţin mobile Dacă la precedentele alegeri, inclusiv Referendumul organizat în toamna anului trecut, o simplă solicitare era suficientă pentru ca membrii secţiilor de votare să ia drumul străzilor cu urnele mobile în cârcă, de această dată a fost nevoie de o cerere scrisă pentru ca cei neputincioşi sau lipsiţi de libertate să-şi exprime votul. Această măsură a diminuat considerabil numărul celor care au solicitat acasă, la spital sau Penitenciar să li se aducă urna mobilă. Mulţi dintre preşedinţii secţiilor de votare ne-au confirmat că nu au avut nici o solicitare în acest sens, iar cei care, totuşi a trebuit să plece cu urna mobilă prin oraş nu au avut de făcut decât cel mult cinci opriri. Un caz aparte s-a înregistrat la Secţia nr. 63, situată în incinta Şcolii cu clasele I-VIII "George Coşbuc", pe strada Mihai Eminescu. "Am avut solicitări pentru urna mobilă venite din partea a zece persoane. De fapt, nouă ne-au parvenit numai două cereri, dar pe fiecare dintre ele figurau mai multe persoane netransportabile cu vârste peste 80 de ani, aflate în acelaşi imobil", ne-a precizat unul dintre membrii secţiei de votare. Boicot în toată regula Un alt "impediment" în calea votării a fost lipsa rampelor de acces la secţii, persoanele în scaunele cu rotile refuzând să fie batjocoriţi în acest fel. Organizatorii au pierdut din vedere faptul că Oradea este oraşul cu cele mai multe persoane cu dizabilităţi din ţară (în jur de 10.000 de persoane). Acestei categorii de persoane li s-au "alăturat" cei 11 grevişti ai foamei, împreună cu familiile şi colegii lor. "Am decis să nu mergem la vot, în semn de protest că nimeni nu ne înţelege durerea. În plus, pe listele pentru Consiliul Local Oradea se regăsesc cei care au contribuit cu bună ştiinţă la dezastrul nostru", ne-a declarat una dintre soţiile greviştilor din Parcul Traian. Dureri renăscute de indiferenţa funcţionarilor După Referendum, s-au primit indicaţii explicite cu privire la reactualizarea listelor de alegători, obligaţie care revenea primăriilor şi Serviciului de Evidenţă Informatizată a Persoanelor. Din păcate, acest lucru nu s-a realizat, pe liste regăsindu-se chiar persoane decedate de mai bine de 10 ani. Astfel, în cursul zilei de ieri, două dintre persoane, soţ şi soţie, au avut neplăcuta surpriză de a-şi regăsi fiica, decedată în urmă cu 16 ani, pe listele de alegători. "Fiica noastră, născută în anul 1985, a decedat la vârsta de numai doi ani şi jumătate. Anul trecut ar fi împlinit 18 ani. Poate de aceea am găsit numele ei pe listele permanente, la Referendum, când am votat noua Constituţie. Deşi am semnalat această inadvertenţă, ea nu a fost luată în considerare. Astfel, că azi (n.r. - ieri) numele ei figura din nou pe liste. Incidentul ne-a şocat pe amândoi şi ne-a provocat o mare durere. Ce fel de reactualizare s-a făcut, dacă nu s-au luat în considerare nici măcar sesizările explicite făcute de rudele celor decedaţi?", ne-a declarat Peter Zoltan. O ocazie perfectă Pe ultima sută de metri, unii dintre alegători, realizând că nu au cu ce să se prezinte la vot, iar alţii, profitând de faptul că ieri s-au eliberat acte de identitate în regim de urgenţă şi fără multă bătaie de cap, au luat cu asalt birourile de evidenţă a populaţiei din judeţ. "În Bihor, azi (n.r. - ieri) până la ora 16.40, s-au eliberat 134 cărţi de identitate şi 15 cărţi de identitate provizorii. Dintre acestea, 40 au fost confecţionate şi predate ieri, în interval de doar câteva ore, de către biroul din Oradea", ne-a declarat Daniela Ursuţa, şef birou Evidenţa Populaţiei. Astfel, în Oradea, au fost eliberate 95 cărţi de identitate şi 13 cărţi de identitate provizorii, în Aleşd, 12 cărţi de identitate, la Beiuş, 6 cărţi de identitate şi două cărţi de identitate provizorii, la Marghita, 12 cărţi de identitate, la Salonta, două cărţi de identitate şi la Valea lui Mihai, şapte cărţi de identitate.