În perioada 2-4 septembrie, organizațiile UDMR din Beiuș și celelalte localități din depresiunea omonimă unde există etnici unguri au organizat cea de-a patra ediție a Zilelor maghiarilor de pe Valea Crișului Negru.

 

Desfășurate pe parcursul a trei zile, manifestările și-au schimbat locația, începând de la Beiuș, vineri, cu un interesant spectacol folcloric, continuând la Uileacu de Beiuș, sâmbătă, 3 septembrie, cu o ceremonie religioasă și încheindu-se duminică, la Tărcaia, unde a avut loc o serbare câmpenească.

La evenimentul de la Beiuș au participat și câțiva invitați de onoare, precum deputații Szabo Odon și Cseke Attila, ultimul fiind și președinte al UDMR Bihor, Borsi Lorand, vicepreședintele executiv al organizației județene a UDMR, primari și președinți udemeriști din Depresiunea Beiușului, din Tămăşeu, Borş, Diosig și Valea lui Mihai.

Programul celei de-a patra ediții a Zilelor maghiarilor de pe Valea Crișului Negru a început vineri, 2 septembrie, în jurul orei 17.00, cu parada portului popular, care s-a desfășurat pe străzile Beiușului, după care, pe scena amplasată pe platoul din vecinătatea Ocolului Silvic, a avut loc spectacolul folcloric, în deschiderea căruia au  rostit alocuțiuni deputații Szabo Odon și Cseke Attila, Borsi Lorand, vicepreședintele executiv al UDMR Bihor și Balint Anita, președinta udemeriștilor beiușeni.

La reușita spectacolului de la Beiuș și-au dat concursul mai multe ansambluri folclorice maghiare din Beiuș, Remetea, Uileacu de Beiuş, Borş, Sântion, Diosig, Sâniob, Petreu, Tămășeu, Valea lui Mihai, Mişca, Tărcaia, Curtuișeni, Zerind, județul Arad și din Debrețin, Ungaria. Invitații speciali ai evenimentului au fost membrii ansamblului „Muguri și mlădițe de tezaur” al Casei de Cultură „Ioan Ciordaș” din Beiuș, care a prezentat o apreciată suită de dansuri populare românești din Bihor.

Deputatul Cseke Attila, președintele organizației județene a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, a precizat că organizatorii manifestării își propun două obiective: primul, mai buna cunoaștere a specificului maghiarimii de către majoritatea românească și al doilea, creșterea coeziunii dintre comunitățile maghiare bihorene.