În cadrul Monitorului Oficial al României cu numărul 35 din data de 12 ianuarie 2017, a fost publicată motivarea deciziei cu numărul 639 din data de 27 octombrie 2016 a Curţii Constituţionale, privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 1 aliniatul 3, articolului 3, articolului 8 aliniatul 5, articolului 10 şi articolului 11 din Legea 77 din 2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor  asumate prin credite.

 

Decizia este una dintre cele pronunţate de către Curtea Constituţională privind excepţiile de neconstituţionalitate a legii privind darea în plată. Prin decizia cu numărul 639 din data de 27 octombrie 2016, instanţa de contencios constituţional a respins ca fiind inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate invocată de către reprezentanţii instituţiei bancare, pe motiv că excepţia nu ar fi avut legătură cu dosarul în care aceasta a fost invocată. Motivarea deciziei Curţii Constituţionale, pe lângă faptul că este destul de sumară, nu aduce niciun fel de lămuriri în ceea ce priveşte modalitatea în care trebuie interpretate prevederile Legii 77 din 2016 privind darea în plată şi din punctul nostru de vedere trebuie avută în vedere doar în ceea ce priveşte dispozitivul acesteia. Este adevărat faptul că instanţa de contencios contituţional evidenţiază faptul că „Legea 77 din 2016 condiţionează stingerea tuturor datoriilor consumatorilor de transmitere voluntară a dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat din patrimoniul consumatorilor în cel a profesioniştilor”, însă această constatare nu este ceva inedit. Analizând prevederile Legii 77 din 2016 se poate observa faptul că, acest act normativ reglementează o procedură voluntară de încheiere a contractului de dare în plată, procedura în care instituţia bancară răspunde afirmativ la notificarea comunicată de către consumator şi ambele părţi se prezintă la notar, unde se încheie contractul prin care se transmite dreptul de proprietate asupra bunului ipotecat din patrimoniul consumatorului în cel al profesionistului. Refuzul instituţiei bancare de a da curs intenţiei consumatorului, de a transfera voluntar dreptul de proprietate asupra imobilului ipotecat, acordă dreptul consumatorului de a apela la concursul instanţelor de judecată, pentru a transfera în mod silit dreptul de proprietate asupra bunului ipotecat. Aşadar, motivarea acestei decizii de către Curtea Constituţională nu a dus la lămurirea procedurii dării în plată, ci a lăsat lucrurile aşa cum erau ele până la publicarea motivării în cadrul Monitorului Oficial.