Ieri după amiază mai multe persoane au pornit un protest spontan, în faţa Ministerului Sănătăţii, îmbrăcate cu halate medicale. Tinerii au aruncat cu vopsea roşie pe scări, apoi au început să şteargă cu un mop.

 

Cei trei tineri care au protestat în faţa Ministerului Sănătăţii, aruncând cu vopsea roşie pe scările instituţiei, au fost amendaţi de jandarmi cu 700 de lei fiecare, au declarat oficiali din cadrul Jandarmeriei Bucureşti, citaţi de Mediafax. Motivul amenzii: acţiuni contrare ordinii publice.

Protestul a pornit în jurul orei 16.00, cei trei venind în faţa Ministerului Sănătăţii îmbrăcaţi cu halate medicale. Protestatarii au aruncat cu vopsea roşie pe scările instituţiei iar apoi au început să şteargă cu un mop, afişând în tot acest timp un banner pe care scrie „Ştergem urmele crimei. Ministerul Sănătăţii, DNA, DIICOT, complici la omor”.

În această seară începând cu ora 19.00, în Piaţa Universităţii, este anunţat un protest la care se preconizează că vor veni câteva sute de persoane nemulţumite de reacţia autorităţilor în cazul neregulilor semnalate la produsele biocide folosite în spitalele din ţară.

În acest caz au apărut noi informaţii care confirmă indolenţa autorităţilor. Astfel, un laborator care să verifice compoziţia biocidelor nu are nevoie de nicio autorizaţie din partea Ministerului Sănătăţii sau de acreditare, dar chiar şi aşa în România numărul lor este foarte mic, pentru că nimeni nu s-a gândit să verifice compoziţia biocidelor folosite în spitale. Insitutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), care este autoritatea în măsură să înceapă verficări, nu are un astfel de laborator, pentru că nu a întreprins niciodată asemena activităţi.

„Am dispus controale mixte, formate din Corpul de Control și inspecţie DSP pe de o parte. Pe de altă parte, am identificat finanţare pentru a putea face aceste verificări. În mod evident, pe termen scurt, nu le putem face în ţară şi pot fi finanţate prin veniturile proprii ale DSP-urilor. Pe termen lung sunt două laboratoare. Institutul de Sănătate Publică se ocupă practic de ele și estimăm că laboratoarele vor primi acreditare într-un an. Din veniturile proprii ale DSP pot să fie plătite sume la laboratoare de referinţă din afara ţării, până când le vom avea cele două laboratoare acreditate despre care am pomenit”, a spus declarat ministrul Patriciu Achimaş pe 26 aprilie, la scurt timp după ce a izbucnit scandalul dezinfectanţilor Hexi Pharma.

La o săptâmână distanţă premierul României, Dacian Cioloş a afirmat că în România nu există laborator acreditat care să facă "formal şi oficial" teste de sanitaţie, iar Ministerul Sănătăţii nu poate să ia decizii într-o astfel de situaţie, şeful Executivului anunţând că i-a cerut ministrului Cadariu să ia rapid măsurile necesare.

Potrivit directorului Tehnic de la Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie (ICECHIM) Octavian Frangu, institutul de stat poate să facă astfel de teste, care să verifice compoziţia şi concentraţia substanţelor biocide folosite pentru dezinfectarea spitalelor.

"Nu ne-a cerut nimeni în ultimii ani astfel de teste, dar noi putem să le facem", a declarat Frangu pentru Mediafax.

Mai mult, la o căutare de rutină pe internet, Mediafax a găsit două alte laboratoare private care ar putea efectua astfel de teste în România. Tot ministrul Sănătăţii Patriciu Achimaş declara pe 26 aprilie că există laboratoare care pot efectua testele dar că acestea sunt private şi de acceea ar fi nevoie ca analizele să fie realizate de clinicile din străinătate, ignorând competenţele ICECHIM.

În anul 2016, România nu are niciun laborator în subordinea Ministerului Sănătăţii sau al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP)care să poată verifica produsele de dezinfectare folosite în spitale. De ce? Răspunsul vine de la directorul general al INSP.

"Nu am verificat niciodată, nu am avut nevoie de un astfel de laborator, noi am respectat legea", a declarat directorul general al INSP, Marius-Mihai Dan.

Corect, într-adevăr legislaţia nu obligă nicio autoritate să verifice compoziţia biocidelor folosite în spitale, acestea fiind avizate în momentul în care sunt introduse pe piaţă în baza Regulamentului nr.528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Întrebat dacă nu a existat vreodată preocuparea din partea Ministerului Sănătăţii sau a INSP să verifice compoziţia dezinfectanţilor, acesta a declarat că mandatul său a început din luna noiembrie.

Ministrul Sănătăţii a declarat că până la finalul anului vor fi două laboratoare acreditate care să facă testările şi că procedura este una complexă care durează. De altfel, acelaşi lucru l-a subliniat şi directorul INSP în discuţia cu reporterul Mediafax. Potrivit acestuia, la finalul anului laboratoarele vor avea acreditare Renar, care este oragnismul naţional de acreditare, un garant al calităţii.

Surse din sistem au declarat că pentru ca un laborator să funcţioneze nu are nevoie de acrediatare, acreditarea fiind opţională şi ea adaugă un plus de valoare şi credibilitate firmei. Mai mult, potritiv aceloraşi surse, cineva care ar dori să înfiinţeze un laborator care să testeze produse biocide nu are nevoie de nicio autorizaţie de la Ministerul Sănătăţii, ci are nevoie de oameni calificaţi pe segmentul de specialitate şi de echipamente.

Oficiali din Ministerul Sănătăţii au confirmat că pentru ca un laborator să funcţioneze nu are nevoie de nicio avizare a ministerului ci doar de o acreditare Renar, care este opţională, dar care atestă calitatea serviciilor.

"Ministerul nu are cum să ia măsuri de retragere a unui produs, dacă probele au fost analizate de un laborator care nu este acreditat, laboratoarele pot funcţiona şi fără acreditare, dar nu e sigur că vor avea clienţi", a declarat oficialul din minister.

Chiar şi aşa, în România astfel de laboare sunt foarte greu de găsit spre deloc. Dacă legea nu obligă, nimeni nu verifică compoziţia dezinfectanţilor. Directorul INSP a declarat că procedura de acreditare este una complexă care va dura cel mai probabil până la finalul anului.

Potrivit siteului Renar pentru obţinerea unei acreditări trebuie făcută o solicitare de acreditare, se depune dosarul, apoi se face o vizită preliminară, se încheie contractul de acreditare, se analizează documentele, se face o evaluare iniţială, o evaluare de urmărire iar ulterior se dă o decizie de acreditare.

Modificarea legislaţiei este necesară şi vor fi purtate discuţii în acest sens cu jurişti specializaţi, a admis şi directorul INSP.