Kyokushin-ul a pătruns în România (via Oradea) relativ recent, pe direcţia Vest-Est, prin Ungaria. Atât înainte de Revoluţia din `89, cât şi mulţi ani după aceea, faimosul maestru Furko Kalman (8 Dan) i-a îndrumat şi perfecţionat pe karateka din ţara noastră. Pasiunea unor pionieri ai acestui sport, precum profesorul Alexandru Chirilă, a cărui muncă este continuată cu mult succes de fiica sa, Anca Wallmen, preşedintele Federaţiei Române de Kyokushin, a fost răsplătită de performanţele obţinute de karateka români la CE sau CM (ultimele se desfăşoară invariabil la Tokyo), care au plasat constant România între primele şase ţări din Europa, adeseori înaintea Ungariei. Dar cum kyokushinul rămâne însă o mare familie pentru iubitorii lui, maeştrii maghiari continuă să răspundă invitaţiilor Federaţiei Române, condusă de vicecampioana europeană, Anca Wallmen. În această idee, lotul naţional, coordonat de Harris Wallmen, a susţinut, timp de trei zile, un stagiu de kumite, sub comanda lui sensei Istvan Bodi, multiplu medaliat la întrecerile europene. Programul lui sensei Bodi s-a axat pe lucrul la pernă şi palmare, combinat cu tipuri de dozări de efort, deplasări şi modalităţi de lovire. Prin exerciţii specifice, maestrul maghiar a exemplificat diferenţa între execuţiile de rezistenţă în regim de forţă ori de viteză, accentuând importanţa dezvoltării şi cultivării vitezei. La încheierea stagiului, conducătorii cluburilor prezente au participat la Adunarea Generală, unde a fost analizată, pe comisii, activitatea pe 2003 a Federaţiei Române de Karate Kyokushin (FRKK). Dintre aspectele avute în vedere, menţionăm participarea cu succes a sportivilor români la Campionatele Europene şi Mondiale, promovabilitatea ridicată la examenele susţinute cu maeştrii străini, buna organizare a stagiilor şi a celor opt campionate naţionale etc.