Zeci de mii de români s-au alăturat monarhilor europeni pentru a-l omagia pe Regele Mihai I, recunoscut pentru demnitatea și moralitatea sa, relatează The Associated Press, în timp ce BBC vorbește despre „regele care a respins naziștii, pentru a fi ulterior forțat să abdice de către comuniști”.

Presa internațională menționează că la funeraliile Regelui Mihai I al României au participat Regele Juan Carlos I și Regina Sofia ai Spaniei, Henri, Marele Duce de Luxemburg, Regele Carl al XVI-lea Gustaf și Regina Silvia ai Suediei, Anne-Marie, fostă Regină a Greciei, Prințesa Astrid și Prințul Lorenz ai Belgiei. Dintre regalitățile non-europene, prințesa Muna al-Hussein, mama Regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei a fost de asemenea prezentă la Palatul Regal din București. 

„Regele Mihai este cel mai bine cunoscut pentru lovitura de stat la care s-a alăturat în august 1944, pentru a schimba calea României de la naziști la Aliații din cel de-Al Doilea Război Mondial. Forțat să abdice de către liderii comunisti ai României câțiva ani mai târziu, el a trăit cea mai mare parte a vieții în exil în Elveția. După revoluția românească din 1989, a avut o relație dificilă cu noii conducători ai țării, care se temeau că își va revendica tronul. În schimb, Regele Mihai a ajutat la negocierea aderării României la UE și NATO”, a notat BBC News. 

The Associated Press a prezentat cinci fapte importante de știut despre Regele Mihai I al României, în capitolele intitulate „Coroana”, „Invitații”, „Problemele familiale”, „Trenul regal” și „Testamentul”. Este descrisă cu lux de amănunte coroana regală română - Coroana de Oţel - precum şi copia folosită în timpul funeraliilor Regelui Mihai I. 

„România organizează funeralii de stat pentru fostul Rege”, titrează Radio Europa Liberă, într-un articol în care punctează că de la slujba ținută de Patriarhul Daniel la Patriarhie nu au lipsit președintele Klaus Iohannis, prințul Charles al Marii Britanii, regele Carlos și regina Sofia ai Spaniei, regele Karl al XVI-l Gustaf și regina Silvia ai Suediei.

„Preoții au aprins tămâie în mica Catedrală în care Mihai a fost încoronat a doua oară, în 6 septembrie 1940. Mihai, strănepotul Reginei Victoria, a devenit rege la vârsta de cinci ani, după ce tatăl său Carol al II-lea a abdicat, pentru a fi alături de amanta sa”, scrie publicația Time. 

Tabloidul britanic Daily Mail a tratat în amănunt evenimentul: „Prințul Charles se alătură fețeleor regale europene la funeraliile de stat organizate pentru Regele Mihai I, în timp ce zeci de mii de oameni au ieșit pe străzi în semn de comemorare a monarhului care a alungat naziștii, doar ca să fie forțat de comuniști să abdice.” „Pentru mulți, este dureros să își amintească de trenul pe care comuniștii i-au obligat pe Regele Mihai și pe mama sa, Regina Elena, să îl ia de la București în Elveția, după ce a fost obligat să abdice. Deși România este republică de 70 de ani, monarhia încă atrage cetățenii, iar Regele Mihai a fost perceput ca simbol de modestie și moralitate.”

„Cetățenii i-au adus un ultim tribut monarhului, adunându-se în Piața Revoluției cu flori și candele. Drept simbol, mulțimea a întors spatele balconului de la care dictatorul Nicolae Ceaușescu a ținut ultimul discurs în decembrie 1989. Regele Mihai a fost forțat să abdice tocmai de comuniști (...). De la anunțul decesului, tributurile aduse s-au multiplicat, ilustrând că acesta a fost foarte respectat, în comparație cu clasa politică din prezent”, scrie publicația franceza Liberation.

„Deși alte republici îi privesc cu dispreț sau cu indiferență pe cei care cândva le-au fost regi în trecut, Regele Mihai este considerat de români o figură prestigioasă, demnă de respect. Astfel, moartea sa i-a îndurerat pe mulți dintre cetățeni, care și-au luat rămas-bun la funeraliile organizate sâmbătă (...). Primele figuri regale europene care i-au adus un ultim omagiu au fost Regele Juan Carlos și Regina Sofia. Regina a părut foarte afectată, mai ales că Regele Mihai era vărul său apropiat, cu care a avut o relație apropiată încă din copilărie”, scrie presa spaniolă. 

„Deși restaurarea monarhiei în România nu reprezintă o actualitate în UE, Regele Mihai I s-a bucurat de un respect enorm din partea poporului român, care l-a văzut pe fostul suveran în contradicție față de clasa politică actuală, pe care o asociază cu corupție și sărăcie”, scrie The New York Times.