Numele României este insistent menţionat într-un veritabil scandal internaţional, provocat de dezvăluirile privind existenţa, în Europa de Est, a unei reţele de centre de detenţie secrete ale CIA, folosite pentru interogarea suspecţilor de terorism. Autorităţile române, considerate în general drept aliaţi fideli ai administraţiei americane, au întârziat să reacţioneze după dezvăluirile publicate miercuri de Washington Post, deşi majoritatea ţărilor est-europene au dezminţit prompt informaţiile. În plus faţă de informaţiile din Washington Post, Human Rights Watch susţine că CIA ar fi folosit baza militară de la Mihail Kogălniceanu, dar şi un aeroport polonez, situat într-o zonă rurală, în apropierea unei baze a serviciilor secrete. Articolul din Washington Post conţine noi detalii ale unui plan bănuit de mai multă vreme şi semnalat în ultimul an atât de presa americană, cât şi de organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului. Din motive de securitate, locaţiile sunt cunoscute de numai câţiva oficiali de la Washington, în timp ce în ţările gazdă numai de preşedinţi şi de câteva persoane din cadrul serviciilor de informaţii. În această reţea secretă de închisori sunt deţinuţi peste 100 de suspecţi de terorism, supuşi torturii pentru a oferi informaţii privind activitatea reţelei teroriste. Dacă Washington Post a acceptat cererea autorităţilor de a nu identifica ţările unde se află centrele de detenţie, prestigioasa organizaţie pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch s-a declarat aproape convinsă că România şi Polonia s-au numărat printre ţările care au găzduit astfel de centre. Directorul HRW, Tom Malinowski, a afirmat că în cazul României a fost vorba despre baza de la Mihail Kogălniceanu, iar în Polonia ar fi fost folosit aeroportul Szymany, "un aeroport obscur, situat într-o zonă rurală, foarte aproape de o bază a serviciilor poloneze de informaţii". La rândul său, cotidianul britanic The Independent afirmă că administraţia americană "operează un gulag secret în Europa de Est", citând rezultate ale anchetei efectuate de HRW, conform cărora avionul folosit de CIA pentru transportul deţinuţilor zboară cu indicativul N313P, fiind, până de curând, înregistrat de o companie din Massachusetts. Astfel, în 2003, avionul a zburat direct la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru utilizarea căreia Pentagonul poartă negocieri cu autorităţile române. De-a lungul anului 2004, avionul a efectuat mai multe escale la Kogălniceanu, bază în care Statele Unite au investit cel puţin trei milioane de dolari. În 2003, baza a fost utilizată ca locaţie temporară pentru mai mult de 3.500 de militari americani care urmau să plece spre Irak şi a fost vizitată, în octombrie, de secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld. În luna martie a acestui an, revista americană Newsweek a publicat traseul de zbor al unui avion folosit de CIA pentru transferarea în secret a unor deţinuţi suspectaţi de terorism, printre escalele efectuate de aparatul de zbor în ianuarie 2004 figurând şi cele de pe aeroporturile din Timişoara şi Bucureşti. Cu toate acestea, până ieri după-amiază, România era una dintre puţinele ţări vizate de dezvăluiri care nu adoptase o poziţie clară, majoritatea reprezentanţilor autorităţilor refuzând să comenteze sau evitând răspunsurile ferme la întrebările presei. În cele din urmă, Preşedinţia a informat că preşedintele Traian Băsescu s-a consultat cu instituţiile statului şi că nu sunt informaţii privind existenţa unor centre de detenţie ale CIA în România. Toate aceste informaţii, chiar dacă sunt dezminţite la nivel oficial de cele mai multe ori, oferă imaginea unei operaţiuni secrete a CIA, desfăşurată în aproape întreaga Europă. Autorităţile americane au refuzat, miercuri şi joi, să comenteze noile dezvăluiri, care au determinat însă guvernele din majoritatea ţărilor est-europene să dea dezminţiri publice prompte şi categorice.