Ceea ce am semnalat în coloanele ziarului nostru cam demultişor a reiterat recent şi senatorul UDMR de Cluj, Eckstein Kovacs Peter, care s-a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, nemulţumit de faptul că organizaţia din Bihor a refuzat alegerile preliminare pentru desemnarea candidaţilor la Parlament, ceea ce înseamnă că "nu vrea să experimenteze democraţia". Poate nu întâmplător, printr-o decizie de ultimă oră, UDMR Bihor a revenit la sentimente mai bune, acceptând să-şi treacă viitorii parlamentari prin ciurul şi dârmonul scrutinului intern... Luarea de poziţie a oficialului UDMR a intervenit într-un moment în care, mai mult ca oricând, organizaţia UDMR Bihor pare subordonată intereselor economice ale reprezentanţilor săi în fruntea Consiliului local şi a Consiliului judeţean, viceprimarul Biro Rozalia şi preşedintele Kiss Alexandru. Sub aparenta mască a democraţiei de partid, cei doi asociaţi în nenumărate societăţi comerciale, care nu o dată s-au înfruptat din bani publici, nu ezită să se autovictimeze politic ori de câte ori presa independentă economic îi ia la întrebări, încercând să afle unde li se termină interesul privat şi unde începe cel public. Am explicat celor care au avut urechi să audă că publicarea unui material critic la adresa cuplului de afacerişti Kiss & Biro nu îşi propune să culpabilizeze UDMR-ul, ci dimpotrivă, încearcă să prezinte realitatea aşa cum e ea: UDMR este folosită ca un paravan al intereselor private, în spatele căruia unii politicieni nu mai prididesc să-şi urce sacii în căruţă. Nu cred că pentru UDMR este o mândrie faptul că firma Biolact Bihor SRL, în care sunt asociaţi Kiss Alexandru şi Biro Rozalia, a pus mâna în mod fraudulos pe câteva spaţii comerciale amplasate în pieţele agroalimentare ale oraşului şi tocmai de aceea ne-am ferit să "incriminăm" această organizaţie culturală pentru păcatele unora dintre liderii săi. În acelaşi timp, însă, nu putem asista pasivi la corul de văicăreli în care unii lideri ai minorităţii maghiare se lamentează că orice atitudine critică la adresa lor este, de fapt, o acţiune subversivă îndreptată împotriva UDMR. Bunăoară, chiar ieri am fost sesizaţi de mai mulţi producători de lapte din zona Ceica, furnizori de materie primă pentru firma Biolact Bihor SRL, care ne-au rugat să atragem atenţia acestei societăţi comerciale că plata subvenţiilor bugetare pentru cantităţile de lapte predat întârzie nepermis de mult. Ne-am interesat şi lucrurile stau, din păcate, exact aşa cum ne-au fost relatate. Datorită dezinteresului reprezentanţilor Biolact, documentaţiile tehnice sunt depuse cu întârziere - sau nu sunt depuse deloc - la Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Bihor, astfel încât s-a ajuns ca subvenţiile bugetare aferente celor peste 420.000 litri lapte predat în lunile iunie şi iulie să nu poată fi achitate producătorilor individuali. Vede cineva în această problemă un atac la adresa UDMR?! Poate doar politicienii Kiss & Biro, care ar putea însă să le explice afaceriştilor omonimi - chiar şi printr-o scrisoare deschisă - că oamenii aceia simpli, de la coada vacii, români, maghiari, ţigani, ce-or fi, au într-adevăr nevoie de acei bani. Sau în acest caz interesul public nu mai face casă bună cu interesul privat? Revenind la declaraţia senatorului Eckstein Kovacs Peter, credem că refuzul iniţial al UDMR Bihor de a organiza alegeri preliminare pentru desemnarea candidaţilor la Parlament nu a fost decât încă o dovadă a modului în care democraţia poate fi înlocuită cu dictatura chiar şi în sânul organizaţiei minorităţii maghiare bihorene, după modelul brevetat în ultimele luni de camarazii politici de la PSD Bihor. Cu toate acestea, deşi are membri mult mai bine pregătiţi decât Kiss Alexandru şi Biro Rozalia, este greu de crezut că fără "binecuvântarea" acestor două eminenţe, locurile presupus eligibile vor fi ocupate de alte persoane decât cele din anturajul lor. Simptomatic ne pare însă refuzul constant de a permite membrilor UCM să participe la prealegeri, deşi, la rândul lor, aceşti politicieni reprezintă aceleaşi aspiraţii ale comunităţii maghiare ca şi colegii lor din UDMR, din rândul cărora provin, singura deosebire fiind că ei au avut curajul să strige în gura mare: "Împăratul e gol!", chiar şi când nu i-a crezut nimeni, iar acum, când tot mai mulţi au ajuns la aceeaşi concluzie, strigă degeaba, că tot n-are cine să-i asculte...