Marghita împlineşte azi 50 de ani de când a fost promovată la rang de oraş. Mai exact, în data de 27 octombrie 1967 a fost emis Decretul de Stat prin care comuna Marghita a devenit oraş, iar după 36 de ani, în luna decembrie a anului 2003, a devenit municipiu.

 

Municipiul Marghita, unul din cele mai tinere centre urbane din România, se află în nord-vestul României, la numai 30 km de frontiera cu Ungaria. Trecutul îndepărtat al localităţii este învăluit în negura timpului, existând prea puţine dovezi materiale care să vorbească despre istoria locului. Cele mai vechi descoperiri arheologice din zonă constau în câţiva colţi de mamuţi, giganţi preistorici care au populat împrejurimile Marghitei în urmă cu un milion de ani. În actuala vale a Barcăului au fost descoperite cele mai multe oase de mamut din judeţul Bihor. 

Marghita, ca aşezământ omenesc, a existat încă de prin anul 500 după Christos. Se spune că pe atunci împrejurimile Barcăului erau pline cu câmpuri de margarete. Documente vechi spun că numele aşezării a avut, de-a lungul vremii, trei variante: Marghiureta, Margitfalva şi Marghita. Localitatea, aflându-se vremelnic pe domeniul fiicei unui rege maghiar, numită Margit (Margareta), a luat numele acesteia. Unii istorici susţin însă că numele oraşului Marghita provine de la o mică bisericuţă cu hramul Sfintei Margareta, care ar fi existat pe aceste meleaguri cu câteva secole în urmă.

Prima atestare documentară a localităţii Marghita datează din anul 1216, când localitatea este pomenită într-un document cunoscut sub numele Registrul de la Oradea, care conţine date despre oamenii judecaţi pentru diverse fapte. În secolul XIV, Marghita devine centru de moşie feudală maghiară şi o găsim atestată documentar în 1332 sub numele de Margitfalva. În anul 1376, regele Ludovic cel Mare al Ungariei acordă Marghitei dreptul de a ţine târguri, ceea ce face ca localitatea să cunoască o dezvoltare economică, devenind un important târg. Vreme de câteva sute de ani, localitatea s-a aflat în proprietate regală maghiară sau a unor familii nobiliare. Una din cele mai cunoscute şi mai puternice dintre acestea a fost familia Csáki. În anul 1823, un mare incendiu a distrus aproape jumătate din localitate. În anul 1852, Marghita ajunge domeniu al Abaţiei de Mölk din Austria, care construieşte aici un castel. În anii 1920, localitatea număra aproximativ 7.000 de locuitori, majoritatea maghiari şi evrei. Marghita era cunoscută mai ales prin târgurile care se organizau săptămânal. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Dictatul de la Viena din august 1940 aduce Marghita sub ocupaţie fascisto-horthystă. În perioada 1940-1944, foarte mulți evrei de aici au fost deportaţi în lagărele de concentrare naziste. La 20 octombrie 1944, în urma unor lupte grele, Marghita a fost eliberată de trupele române şi sovietice. După 1960, caracterul industrial al Marghitei începe să se contureze mai pregnant. Din centru agricol şi meşteşugăresc, localitatea are tendinţe clare de industrializare. Numărul populaţiei creşte. Potrivit recensământului din 1964, localitatea număra atunci 10.175 suflete. La 27 octombrie 1967, comuna Marghita devine oraş, prin hotărârea autorităţilor din acea vreme. În ultimii ani, mulţi marghitani şi-au construit case la marginea oraşului, conturându-se astfel cartiere noi. În prezent, Marghita, cu satele aparţinătoare Cheţ şi Ghenetea, numără 15.770 locuitori, potrivit recensământului din 2011. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (49,39%), maghiari (40,26%) și romi (5,57%). Nici din punct de vedere confesional nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (43,03%), reformați (27,7%), romano-catolici (12,71%), greco-catolici (4,55%), penticostali (3,8%) și baptiști (2,86%). Învăţământul liceal are o tradiţie locală din 1945 şi acum este reprezentat de Colegiul Național Octavian Goga, Liceul Tehnologic Horea şi Liceul Teoretic Horvath Janos (limba maghiară). Principalul punct turistic din oraş este ştrandul termal, cu hotel şi camping, atrăgând anual sute de turişti şi folosind apa geotermală în scop balnear. În zona oraşului se află mai multe izvoare de apă termală, care este recomandată de medici pentru diferite afecţiuni.

Autorităţile locale au ales luna octombrie pentru a organiza Zilele Oraşului, tocmai pentru a marca aniversarea ridicării Marghitei la rang de oraş. Prima ediţie a Zilei Oraşului a fost organizată în octombrie 1997, când s-au sărbătorit 30 de ani de când Marghita a devenit oraş. Astfel, în acest an (în perioada 15 – 22 octombrie), s-au împlinit 20 de ani de la acel moment, care a deschis tradiţia de a sărbători Ziua Oraşului Marghita în toamna fiecărui an. (Sursa foto: Marghita Magazin)