Uniunea Europeană a anunţat, ieri, România şi Bulgaria că pot adera la Uniunea Europeană în 2007, dacă vor trece, la începutul lunii octombrie, de evaluarea finală a luptei împotriva corupţiei şi a îmbunătăţirii administraţiei de stat. În rapoartele de monitorizare, Comisia Europeană a declarat că aderarea celor două ţări la UE încă mai poate fi amânată până în 2008, dacă nu vor demonstra realizarea de progrese suficiente până atunci. Cele mai importante deficienţe ale României sunt în principal de ordin tehnic, cum este cazul sistemelor informatice compatibile UE pentru colectarea taxelor, standardele scăzute de igienă alimentară şi lipsa agenţiilor pentru plata subvenţiilor agricole şi a ajutoarelor regionale. "Comisia consideră că Bulgaria şi România ar trebui să fie pregătite pentru aderare până la 1 ianuarie 2007, dacă vor soluţiona, în următoarele luni, un număr de probleme nerezolvate", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Tratatele de aderare, semnate de cele două ţări anul trecut, oferă UE posibilitatea de a amâna aderarea acestora până în 2008. Raportul a fost mai critic la adresa Bulgariei decât a României, acordând autorităţilor de la Sofia "steguleţe roşii" pentru întârzierile în combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a spălării banilor. "Inculpările, urmăririle în justiţie, procesele, condamnările şi sentinţele de descurajare rămân o raritate în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Bulgaria trebuie să arate dovezi clare ale rezultatelor în acest domeniu", afirmă textul. Barroso a precizat că, împreună cu comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, va pleca la Bucureşti marţi (ieri) şi la Sofia miercuri (astăzi), pentru a explica amânarea deciziei finale. Surse diplomatice şi analişti politici afirmă că baroni influenţi ai grupărilor criminale controlează domenii întregi ale economiei Bulgariei şi se află în spatele a zeci de asasinate nerezolvate în ultimul deceniu. Cele mai importante deficienţe ale României sunt în principal de ordin tehnic, cum este cazul sistemelor informatice compatibile UE pentru colectarea taxelor, standardele scăzute de igienă alimentară şi lipsa agenţiilor pentru plata subvenţiilor agricole şi a ajutoarelor regionale. Atât România, cât şi Bulgaria au fost avertizate că riscă să piardă ajutoare UE dacă nu creează rapid instituţii pentru supravegherea fondurilor. România, ţară cu 22 de milioane de locuitori, şi Bulgaria, cu opt milioane de locuitori, urmează să primească ajutoare europene în valoare de 11,5 miliarde de euro (14,72 miliarde de dolari) şi, respectiv, 4,6 miliarde de euro în perioada 2007 - 2009. Cele două ţări au ratat valul de extindere din 2004 din cauza ritmului lent al reformelor de după căderea comunismului, în 1989. Recomandarea Comisiei, care urmează să fie avizată de liderii UE în iunie, a fost echilibrată între necesitatea continuării reformelor în ambele ţări şi nevoia de a oferi asigurări unei opinii publice sceptice în privinţa faptului că la UE nu vor adera ţări nepregătite. Amânarea deciziei finale privind data aderării lasă puţin timp pentru ratificarea tratatelor de aderare de către Parlamentele naţionale, deşi Germania a anunţat că va începe procesul de ratificare în timp util pentru ca România şi Bulgaria să poată adera în 2007. Sprijinul public pentru viitoare extinderi a scăzut în Europa Occidentală după ce Franţa şi Germania au respins, în referendumurile de anul trecut, tratatul constituţional al UE, în urma campaniei împotriva extinderii lansate de opozanţii acestuia. Mulţi politicieni de rang înalt, în special francezi şi austrieci, doresc o reducere a ritmului extinderii după ce UE a început, anul trecut, negocieri de aderare cu Turcia şi Croaţia, iar alte ţări din Balcanii de Vest îşi exprimă dorinţa de a se integra în Uniune. Surse politice şi analişti apreciază că ritmul viitoarei extinderi depinde de cât de rapid va aproba UE un nou tratat privind reforma instituţională, în condiţiile în care tratatul de la Nisa are în vedere un bloc cu 27 de membri. Chiar amânată, aderarea României şi a Bulgariei este asigurată. Cele două ţări sunt însă nerăbdătoare să adere rapid, pentru a obţine fondurile care vor contribui la accelerarea ritmului deja ridicat de creştere economică pe care îl înregistrează. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al celor două ţări este mai mic de 40 la sută din media europeană. În privinţa luptei împotriva criminalităţii în Bulgaria, raportul final al Comisiei foloseşte un limbaj ceva mai puţin dur decât cel din proiectul de raport obţinut de Reuters săptămâna trecută. Premierul bulgar, Serghei Stanişev, ceruse UE să nu umilească Bulgaria, apreciind că o amânare a aderăii ar încetini reformele şi ar determina o atitudine împotriva UE.