* interlocutor, deputatul PRM de Bihor, Paul Magheru Litigiul dintre Episcopia Romano-Catolică şi Ministerul Culturii şi Cultelor, respectiv Consiliul Judeţean Bihor, având ca obiect retrocedarea Palatului Baroc, ce găzduieşte în prezent Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, se află pe rolul Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie. Pronunţarea sentinţei în această cauză a fost amânată, din nou, zilele trecute, ca urmare a unei intervenţii aparţinând Fundaţiei "Vatra Românească" - filiala Bihor. Ce s-a solicitat prin intermediul acesteia, aflăm de la deputatul PRM de Bihor, prof. univ. dr. Paul Magheru. - Domnule deputat, pentru început, am dori să precizaţi poziţia partidului pe care şi dumneavoastră îl reprezentaţi în legătură cu retrocedarea Palatului Baroc, actualmente Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, către Episcopia Romano-Catolică? - Noi, cei de la PRM, indiferent de cine ar revendica această clădire, am fost de la început împotriva retrocedării, mai ales că există un act real, de donaţie, prin intermediul căruia Protopopiatul romano-catolic a cedat în favoarea Statului Român folosinţa veşnică a acestui imobil, cu toate consecinţele juridice, materiale şi financiare ce decurg de aici. - Între timp, însă, a apărut o nouă Lege a retrocedării imobilelor, în special a celor religioase, s-a modificat Constituţia, în sensul că asigură şi garantează proprietatea privată. - Ţinem cont de toate aceste lucruri şi, în spiritul lor, am intervenit în procesul dintre Statul Român şi Episcopia Romano-Catolică. - Sub ce formă? - Ultimul termen de judecată în dosarul respectiv a fost pe 3 decembrie a.c. Am depus în termen legal, prin intermediul Fundaţiei "Vatra Românească", filiala Bihor, reprezentată de domnii Gheorghe Damian, preşedinte, şi Ioan Pantea, vicepreşedinte, cerere de intervenţie în interes propriu. Spre satisfacţia noastră, a fost aprobată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, următorul termen de judecată fiind fixat pe 24 aprilie 2004. - Şi ce anume aţi solicitat în această intervenţie? - În primul rând, am cerut respingerea retrocedării clădirii Muzeului Ţării Crişurilor în favoarea Episcopiei Romano-Catolice. În cazul în care acest lucru se va întâmpla, solicităm obligarea acestei instituţii la plata reală, indexată la zi, a investiţiilor efectuate de către Statul Român pentru clădirea ce se află în litigiu. Personal, m-am oferit ca martor, şi ca mine sunt zeci care vor declara că, în momentul cedării de bunăvoie, clădirea era o ruină între zidurile căreia păşteau caprele. Un coleg deputat al minorităţii elene, Sotiris Fotopoulos, care a crescut între aceste dărâmături, până când Statul Român le-a construit un bloc special, depune şi el mărturie. - Cum credeţi că se va soluţiona acest conflict? - Se poate rezolva elegant, cu respectarea legii de către fiecare dintre părţi. Noi nu ne opunem cu obstinaţie retrocedării. Cunoaştem sensibilitatea europeană la respectarea şi garantarea imobilelor bisericeşti. Dar, în spiritul aceloraşi legi şi echităţi, am solicitat plata reală a despăgubirilor către Statul Român pentru reconstrucţia din temelie şi întreţinerea Palatului Baroc. Sperăm, şi este foarte important acest lucru, să fie mulţumite toate părţile, iar instituţiile Statului Român să funcţioneze în interesul cetăţenilor şi în bună înţelegere, indiferent de religie sau naţionalitate.