O dată cu fluierul final al etapei a XXIII-a din cadrul Diviziei A la fotbal, inevitabilul s-a produs, echipa FC Oradea, primind, practic, viza pentru eşalonul inferior, de mlaştina căruia nu o mai despart decât câteva săptămâni, competiţia încheindu-se, din nefericire pentru unii, cu doar trei zile înainte de primul tur al alegerilor locale. Poate că nu ar fi nimic spectaculos în "mărirea şi decăderea" unei echipe de fotbal, ipostaze care fac, de altfel, parte din spectacolul sportiv, dacă această degringoladă nu ar fi finanţată integral de la bugetul public, din taxele şi impozitele contribuabililor orădeni. Or, în această situaţie, lucrurile se schimbă, se nuanţează, iar justeţea cheltuirii banului public ar trebui evidenţiată cu o migală aproape contabilă chiar de către cei care ordonează cvasidiscreţionar aceste credite. Este greu să îţi imaginezi descărcarea de gestiune a actualei administraţii municipale fără evaluarea modului în care au fost bifaţi indicatorii de performanţă, mai mult sau mai puţin asumaţi, din dreptul unei investiţii pe cât de riscante, pe atât de neavenite. Într-o emisiune televizată difuzată de un post local, în urmă cu câteva zile, înaintea meciului cu Gloria Bistriţa, "întâiul fotbalist" al muncipiului, dar şi primul său edil, încerca să dreagă busuiocul şi să tragă spuza pe focul propriu, asimilând fenomenul sportiv cu un serviciu public, pus în slujba contribuabililor, cu nimic mai prejos Filarmonicii sau Teatrului de Stat, lansându-se într-o demonstraţie halucinantă, înmulţind numărul mediu de spectatori prezenţi, la un meci, în tribunele Municipalului, cu numărul de partide disputate acasă pe perioada unui întreg campionat. Care-va-să-zică, conform logicii aritmetice a preşedintelui de onoare al FC Oradea, 10.000 de spectatori x 15 partide fac nici mai mult nici mai puţin decât 150.000 de participanţi la "fenomen", cu alte cuvinte, o majoritate confortabilă, de bazin electoral, care ar justifica pe deplin demersul investiţional al legislativului local. Este, însă, greu de crezut că 150.000 de orădeni, reprezentând peste 70 % din populaţia municipiului, vor accepta cârdăşia aruncării milioanelor de dolari pe apa Sâmbetei, oricât s-ar strădui primul ei gospodar să scoată castanele din foc cu mâinile celor care l-au ales. Nu întâmplător, încheierea sezonului competiţional va coincide cu deschiderea sezonului electoral, cu atât mai mult cu cât, şi într-un caz, şi-n altul, pentru desemnarea in extremis a câştigătorului, se va recurge la lovituri de pedeapsă...