Conform Codului de bune practici agricole, în ceea ce priveşte SMR1 – Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, fermierii  vor fi obligaţi să respecte o serie de reguli.

Astfel, aceştia trebuie: să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioada cea mai lungă de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol. Depozitarea gunoiului de grajd se va putea face în depozite permanente sau depozite temporare în câmp, pe terenul pe care va fi împrăştiat. Fermierul Are obligaţia: de a respecta perioada de interdicţie pentru aplicarea gunoiului de grajd pe terenul agricol, cu specificarea „îngrăşăminte organice”; de a nu depăşi cantitatea de 170 kg azot s.a./ha provenită din aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui an, scop în care trebuie urmat un plan de fertilizare, cu respectarea standardelor privind cantitatile maxime de îngrăşăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, asigurând o distribuire uniformă a îngrăşămintelor pe terenul agricol. De asemenea: în situaţia exploataţiilor care practică agricultura în sistem irigat şi în care producţia planificată necesită cantităţi mai mari de azot decât cele prevazute de standarde, fermierul trebuie să urmeze un plan de fertilizare întocmit pe baza studiului agrochimic, după modelul prevăzut în anexa 10 la Codul de bune practici agricole. Fermierul nu va aplica îngrăşăminte organice sau minerale pe timp de ploaie, ninsoare şi soare puternic ori pe terenuri cu exces de apă, acoperite cu zăpadă sau dacă solul este puternic îngheţat/crăpat în adâncime/săpat în vederea instalării unor drenuri/lucrări de subsolaj, cu asigurarea încorporării în sol a îngrăşămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora. Totodată, fermierul nu va aplica îngrăşămintele organice sau minerale pe făşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecţie a apelor de suprafaţă ori în zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologica a surselor de captare a apei potabile/minerale şi a lacurilor terapeutice, stabilite potrivit legii. De precizat că lăţimea minimă a făşiilor de protecţie este -- 1 m pe terenurile cu pantă de până la 12% şi, respectiv 3 m  - pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.

Potrivit noilor reglementări fermierul va fi obligat să păstreze timp de 5 ani documentele de evidenţă ale exploataţiei privind suprafaţa agricolă utilizată, structura culturilor, efectivele de animale, tipul şi cantitatea îngrăşămintelor cu azot aplicate pe terenul agricol şi documentele de livrare/expediere a îngrăşămintelor, prezentându-le pentru control atunci când acestea îi sunt solicitate. Precizăm, în încheiere, că Proiectul de Ordin privind modificarea normelor de ecocondiţionalitate în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermierii din România a fost publicate recent pe site-ul MADR.