Librăria Humanitas a fost sâmbătă, de la ora 17.00, gazda lansării a două cărți scrise de poetul, scriitorul și jurnalistul Matei Vișniec. Este vorba despre volumele „Trilogia Balcanică – Migraaanți” şi „Cabaretul Cuvintelor”. Mai mult, la o zi după lansare, Teatrul Regina Maria a prezentat, în premieră naţională, „Cabaretul Dada”, de Matei Vişniec, în regia Ancăi Bradu.

 

Librăria a fost plină sâmbătă, printre cei prezenți aflându-se criticul și istoricul literar Ion Simuț, directorul revistei Familia – Ioan Moldovan, redactorul șef al aceleiași publicații – Traian Ștef, directorul Teatrului Regina Maria – Daniel Vulcu și fostul director Mircea Bradu. 

„Prezența lui Matei Vișniec aici este unul dintre cele mai importante evenimente din Oradea din ultimele decenii. Vișniec este un scriitor internaționalist. Prin felul în care scrie teatru a avut mereu dorința de a se conecta la problemele prezentului, de a le comunica”, a spus Ion Simuț. 

Pe lângă talentul literar, Matei Vișniec s-a dovedit a fi și un orator desăvârșit cucerindu-i imediat cu verbul său pe toți cei prezenți la eveniment.

„Vă mulțumesc că sunteți aici pentru că a oferi timp este astăzi cel mai frumos cadou pe care îl putem dărui cuiva. Și eu vă voi oferi în schimb cuvinte. Uneori uităm că genul dramatic este un copil al cuvântului. Am scris cinci volume de poezie, șase romane, vreo patruzeci de piese. Pledez pentru piesa citită pentru că ea rămâne, în primul rând, o pagină literară. Mai ales celor tineri le spun că teatrul poate fi citit cu o plăcere nebună, fiecare poate fi propriul său regizor, o piesă bună se citește ca și cum ai face tu regia. Teatrul este literatură de foarte bună calitate”, a spus Matei Vișniec care a vorbit apoi despre cele două lucrări lansate: „Trilogia Balcanică conține mai multe texte despre ce s-a întâmplat în Balcani, despre războiul din Bosnia, pătrunderea capitalismului în această regiune, despre fenomenul migrației. În ceea ce privește ultima temă, suntem în situația de a nu înțelege încă în ce parte bate: ne va dezbina ca Uniune, ne va întâri, ne va ajuta să descoperim lucrurile esențiale, valorile, să ne redescoperim generozitatea?”.

 

Caragiale este părintele teatrului absurdului

 

Un alt subiect abordat de Vișniec a fost cel referitor la Dadaism și, implicit, la piesa „Cabaretul Dada” care a avut premiera ieri.

„Cabaretul Dada este o piesă foarte importantă pentru noi, românii. Se împlinesc 100 de ani de la apariția fenomenului Dada. Caragiale este părintele teatrului absurdului. Dacă citiți cu atenție „Căldură mare”, îl găsiți acolo și pe Samuel Beckett și pe Eugen Ionescu și tot ce a devenit mai târziu teatru absurd. Ionescu nu ar fi scris ce a scris dacă nu trecea prin cultura românească și prin umorul românesc. Gândiți-vă că doar în limba română doi de „da”, pot însemna „nu”. Eu cred că Dadaismul continuă și astăzi, sub diferite forme. În România au trecut 26 de ani de la comunism, am transformat noi libertatea în civilizație? Lenin a fost un mare Dadaist, iar comunismul a fost cel mai mare Dadaism. Gândiți-vă doar la faptul că tot ce a vrut să facă, în teorie, a făcut, în practică, exact invers”, a spus Matei Vișniec stârnind ropote de aplauze. Dramaturgul a mai spus că Europa încearcă acum o sinucidere culturală, după ce nu i-a reușit cu cele două Războaie Mondiale și că România este foarte prost văzută în Occident din cauza a șase teme negative care sunt reluate la infinit la toate televiziunile și în toate ziarele importante. 

„Ar trebui să le facem o listă cu cel puțin 100 de subiecte negative și să le-o distribuim încă de la graniță ca să fim și noi în rând cu celelalte țări normale despre care scriu. România nu trebuie să aștepte nimic de la nimeni, dar prin pelerinaje, prin vizite, se poate schimba tot. Oamenii politici trebuie să investească în cultură, pentru că România are ce arăta și asta ar duce la schimbări majore în Occident în modul în care suntem percepuți”, a mai spus Vișniec.  

Matei Vișniec s-a născut la 29 ianuarie 1956, la Rădăuți, este un poet și dramaturg român, activ în Franța, cunoscut în special pentru scrierile sale în limba franceză. A studiat istoria și filozofia la Universitatea din București și a fost membru fondator al „Cenaclului de Luni”, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu. În 1987 a fugit din România și a cerut azil politic în Franța, iar în 1993 a obținut cetățenia. În prezent, locuiește la Paris, unde este jurnalist la Radio France Internationale și colaborează la diferite alte reviste franceze.

După 1989, a devenit autorul cel mai jucat în România, în București și în provincie, la radio și la televiziune.