Joi, 29 septembrie, elevii Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” au avut şansa unei întâlniri unice cu regizorul şi scenaristul de teatru şi film Alexa Visarion. Prezent la Oradea în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru, în juriul Festivalului de Teatru Scurt, Alexa Visarion le-a vorbit tinerilor despre Actor şi Misterul său Acum.

 

Dacă celebre spectacole de teatru au rezonanţă mică în memoria liceenilor de astăzi, filmelor le rămâne onoarea de a păstra viu artistul, regizor sau actor, şi implicit opera lui. Alexa Visarion este numele de care se leagă scenariul şi regia filmelor „Înghițitorul de săbii” (1981); „Năpasta” (1982); „Vinovatul” (1991); „Luna Verde” (2008) şi regia filmelor „Înainte de tăcere” (1978), „Punct şi de la capăt” (1985), sau „Ana” (2014). Alături de Alexa Visarion au studiat, au debutat, au crescut, nume ca Adriana Trandafir, Leopoldina Bălănuţă, Mircea Albulescu, Dorel Vişan, Ştefan Iordache, Valeria Seciu, Victor Rebengiuc, George Constantin, Vladimir Găitan, Mircea Diaconu, Florin Zamfirescu, Dorina Lazăr. O parte dintre ei au fost pentru Alexa Visarion familie. Acea familie peste care anii trec frumos şi lasă o urmă, un standard, un drum care rămâne deschis în ascensiunea lui.

Un montaj de 14 minute cu portrete de actori din filmele lui Alexa Visarion a fost proiectat şi nici acela, prea alb şi prea negru, nu a ţintuit atenţia adolescenţilor grăbiţi. Cei care au rămas însă să afle ce înseamnă actor, mister şi acum, au aflat că „actorul reprezintă nucleul teatrului”, că „actorul înseamnă joc” şi „jocul lui este misterul lui”, că pentru a fi actor ai nevoie de o inteligenţă specială, cu ajutorul căreia creezi o realitate distinctă, că „trebuie să descoperim noutatea perenă de astăzi” şi că acum „înseamnă prezenţă în prezent”. Au mai aflat că actorul nu exprimă emoţia, ci o eliberează şi că spectacolul nu se termină la aplauze ci „în tăcerea de acasă” când încă te mai urmăreşte o replică, un peisaj, un personaj. Alexa Visarion nu dă răspunsuri universale ci personale, nu dă lecţii, ci ridică întrebări. Pentru că adevărul, relativ, ţine de individualitatea fiecăruia şi de felul în care alege să şi-o exprime.

Liceenii care au avut curaj să-i răspundă la întrebări, au primit în dar o carte sau un film. Cartea „Alexa Visarion sau Drumul Vocaţiei”  (Editura Junimea, 2015), poartă semnătura actorilor, regizorilor, cronicarilor care au interacţionat cu Alexa Visarion şi au mărturisit în scris o întâmplare, o întâlnire, o operă, un om.

Filmele oferite indică acea generozitate de care marile caractere dau dovadă. Nu gestul în sine de a oferi un DVD e special, ci alegerea de a dărui  (şi) alte pelicule, semnate de alte nume care  au marcat decisiv traiectoria filmului românesc.

„În fiecare dimineaţă întreabă-te: Cine sunt eu?”, i-a îndemnat pe adolescenţi la final, şi dacă i-a lăsat măcar confuzi, înseamnă că întâlnirea şi-a atins scopul.

(Alexa Visarion) „Este un campion cu centură de maestru. Admir la el faptul că poate să înceapă mereu totul de la zero. Că ştie să renunţe ca să poată merge mai departe. Că ştie să piardă ca să poată câştiga” - Cătălina Buzoianu.